Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), în urma căruia România va beneficia de 29 de miliarde de euro de la UE prevede ca până în 2025, facilitățile fiscale din construcții, IT și cercetare să fie eliminate. Măsura a fost introdusă de Guvernul PSD, în 2018. La trei ani de la celebra Ordonanța 114/2018, Ministrul interimar al Finanțelor, Dan Vîlceanu, spune că o eventuală scutire de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor pentru aceste domenii reprezintă o chestiune de „echitate și de corectitudine”. Specialiștii din piața muncii îl contrazic, însă. Ce impact ar avea în o astfel de măsură pentru construcții și IT, două sectoare care deja se confruntă cu un deficit de forță de muncă?

Cele mai mari temeri ale antreprenorilor și managerilor din domeniul construcțiilor sunt fie că startul unor proiecte este întârziat de lipsa de personal și de scumpirea materialelor, fie unele nu mai pot fi duse la capăt în timpul stabilit inițial. O posibilă eliminare a facilităților fiscale pentru angajații din acest sector ar însemna un nou ghimpe în coastă pentru angajatori.

Care sunt în prezent facilitățile fiscale de care beneficiază muncitorii din construcții

Practic, salariații din construcții nu ar mai beneficia de o reducere a contribuției de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi ar fi exceptați de la plata contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit de 10%. La acestea s-a adăugat și un salariu brut fix, stabilit la 3.000 de lei.

Prezentă în cadrul evenimentului „Reshaping HR: Ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, organizat de wall-street.ro, Gina Iordan, HR Director la compania de construcții Concelex, atrage atenția și asupra altor efecte care ar putea fi vizibile. Specialistul spune că o astfel de măsură ar putea contribui la încurajarea muncii „la negru” în sectorul construcțiilor, o situație mai des practicată înainte de punerea în practică a Ordonanței.

Angajații își pun foarte multe semne de întrebare cu privire la dispariția acestor facilități ce le sunt acordate. Au fost 50.000 de contracte nou apărute odată cu Ordonanța 114/2018. Există posibilitatea ca aceste contracte să fi existat sub o altă formă înainte de apariția acestei ordonanțe, să fi existat această muncă nefiscalizată în cadrul acestor companii, iar aceste facilități să fi convins angajatorii să îi treacă în sistem legal (...) Pentru angajații din acest sector a fost o gură de aer foarte bine venită la momentul respectiv.

Retail jobs

- Gina Iordan, HR Director Concelex -

Gina Iordan, Concelex

Totodată, Directorul de HR de la Concelex spune că eliminarea scutirii de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor în construcții ar scădea veniturile angajaților din companie cu peste 30%.

„În primă fază poate părea că bugetul va aduna niște bani, dar, așa cum am zis, au fost niște contracte care au fost trecute `la alb` odată cu Ordonanța 114. Există acum și reversul medaliei și anume că aceste contracte să revină la forma lor inițială.

Citeste si:
Future Banking Meetups: Impactul pandemiei asupra modului de lucru...
Future Banking Meetups: Care...

În prezent, la nivelul pieței locale de construcții sunt aproximativ 450.000 de muncitori care ar urma să fie afectați de aceste măsuri, adică undeva la circa 10% din numărul total al angajaților din România.

„Nu cred că dacă scoatem acele facilități ajutăm pe cineva”

La rândul său, Bogdan Badea, CEO al platformei de recrutare eJobs România spune că o scutire de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor atât în construcții, cât și în IT ar îngreuna și mai mult două domenii care suferă deja de mulți ani de lipsa forței de muncă. Primul și cel mai vizibil efect va fi acela al fluctuației mari de personal.

Cred că și pentru IT și pentru construcții ar însemna oameni care își vor caută alte locuri de muncă, probabil mulți dintre ei în afara României. Sunt sigur că dacă se va elimina această facilitate, companiile vor decide să transfere către angajat povara respectivă, adică sigur nu vor păstra salariile nete, sigur vor intra în zona în care angajatul va primi o nouă propunere salarială.

- Bogdan Badea, CEO eJobs România -

Citeste si:
Ciolacu îi urează succes lui Cîțu, care a spus că ar putea renunța...
Ciolacu îi urează succes lui...

Bogdan Badea, eJobs

Eliminarea facilităților fiscale din construcții a avut un impact considerabil în piața muncii și asta pentru că a dus la o stabilizare în ceea ce privește recrutările, mai mare compartiv cu perioada anterioară implementării legii.

„Construcțiile de orice fel au explodat în România, de la clădiri de birouri, mall-uri, România e un șantier în acest moment, asta e clar. Mai e și PNRR-ul, deci vor fi și construcții în infrastructură pe lângă acestea, se vor bate pe același pol de resurse”, a mai precizat CEO-ul platformei de recrutare.

În IT, deficitul de angajați e o discuție care planează în spațiul public de ani de zile. Deși România este percepută de mulți investitori drept un Silicon Valley al Sud-Estului Europei, specialiștii din IT&C reprezintă o proporție mult mai mică din forța de muncă (2,2%) comparativ cu media UE de 3,9%. În fiecare an, țara noastră se confruntă cu un decalaj de angajare de peste 25.000 de profesioniști IT, cu un deficit total în creștere anual pe fondul unei cereri ridicate venite din partea jucătorilor globali cu prezență locală, numărului redus de absolvenți de IT cât și migrația către piețele occidentale ale profesioniștilor

Nu cred că dacă scoatem acele facilități ajutăm pe cineva. Sunt bani rapizi la bugetul de stat, dar pe termen lung distrugi două domenii care pare că merg foarte bine în acest moment, a mai precizat Bogdan Badea.

Sursa foto: Pexels
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri