Este bine cunoscut deja faptul că experiența naște expertiză și că experiențele nasc aptitudini, dar totuși, câte joburi înseamnă prea mult și câte sunt prea puține?

Fenomen asociat în special cu milenialii - sau cei născuți în intervalul 1980-1995, job hopping-ul a fost și rămâne subiect de analiză în lumea HR-ului, grație impactului său asupra culturii organizaționale și asupra retenției.

Trecerea de la un loc de muncă la altul’ la fiecare 1-2 ani e privită ca pe ceva de evitat, din perspectiva angajatorului.

De ce? Este lesne de înțeles!

Deoarece în general, tindem să tragem concluzia că oamenii care au CV-ul prea ‚bogat’ în joburi dau dovadă de o oarecare instabilitate profesională. Sau neseriozitate. Îi catalogăm ca un potențial risc și ne creăm așteptarea că dacă ar trece de faza de selecție și ar ajunge în echipa noastră, ar putea pleca la scurt timp.

Totuși, nouă ne plac relațiile de lungă durată, nu-i așa? Implicare, angajament, retenție, coeziune de grup…

Ei bine, aici intervine un concept pe care eu l-am adoptat în urmă cu mulți ani și care a devenit o condiție pentru întreaga mea activitate: umanizarea rolurilor. Acest concept este totuși mai mult decât o sugestie de practică, este chiar un stil de viață, o mantră, o responsabilitate însușită temeinic. Pentru că reprezintă un punct de turnură în felul în care privim călătoria angajaților.

În toți anii de activitate în resurse umane, am înțeles un lucru. Experiențele candidaților și angajaților în toate stadiile profesionale pe care le parcurg se traduc în perspective unice care trebuie luate în considerare, înțelese și analizate în detaliu. Om cu om. Experiență cu experiență. Oricât de scurte ar fi fost ele. A centra activitatea pe oameni aduce cu sine rezultate remarcabile în termeni de cultură organizațională. Odată ascultați și înțeleși, oamenii aleg să rămână și să fie parte din organismul care le răspunde necesităților.

Schimbarea frecventă a locului de muncă

Bun, am înțeles, nu ne place de nicio culoare, dar dacă ne-am raporta la conceptul de umanizare a rolurilor și am încerca să aflăm mai multe despre motivația din spatele rândurilor de CV?

Am putea afla că o schimbare frecventă a locului de muncă poate avea diverse cauze și poate nici una legată de atitudinea nehotărâtă sau caracterul instabil ale candidatului. De la incompatibilitatea între om și cultura organizațională și până la incompatibilitatea între responsabilități și drepturi, paleta motivelor poate căpăta noi nuanțe mereu.

Devine, misiunea noastră, ca oameni de HR, ca manageri, ca lideri, să vedem dincolo de CV-ul stufos, dincolo de multe joburi și roluri schimbate! Doar așa putem deosebi candidații valoroși, dar care nu și-au găsit locul, de candidații oportuniști, dar veșnic nemulțumiți.
Aceea de a selecta conform unor norme prestabilite, dar neadaptate vremurilor în continuă schimbare pe care le trăim. Adică aceea de a nu vedea omul din spatele “palmaresului” profesional. A trecut prin 3 joburi în 5 ani. În regulă. Cum l-a șlefuit asta? Ce sisteme de valori a experimentat și ce proceduri a învățat? Ce experiență a dobândit grație migrării prin diverse medii de lucru? Cum ar putea asta favoriza echipa pentru care recrutez?

Doar câteva dintre întrebările de bază pe care trebuie să ni le punem, ori de câte ori avem în față o persoană ”asezonată” profesional, înainte să punem o etichetă, fie ea și de job hopper.

Între o serie de joburi schimbate și retenție stă omul, cu tot cu nevoia lui de apartenență la un mediu care să îi bifeze mai toate așteptările. De aceea este important să ne uităm și după flexibilitate în gândire, să previzionăm modul în care experiența l-a sculptat pentru a deveni o parte valoroasă din următoarea echipă.

Munca în recrutare este deja suficient de complexă și poate că genul acesta de abordare a CV-urilor cu multe joburi pare o corvoadă în plus, dar cred că a depune efortul este o condiție pentru a culege roadele, pe termen lung.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri