Te-ai gândit vreodată cum ar fi ca săptămâna ta de lucru să aibă doar patru zile și să te poți bucura de un weekend prelungit? În România ar putea fi posibil acest lucru, după ce un grup de senatori PNL și USR au adoptat un proiect de lege care introduce și în țara noastră acest model, adoptat deja de alte țări sau de alte companii de la nivel global. Proiect de lege prin care se propune săptămâna de lucru de patru zile ar urma să modifice o lege din Codul Muncii, fiind deja supus în dezbatere publică. Însă, realist vorbind, cât de fezabil ar fi un astfel de sistem de lucru în România?

Cine „a inventat” săptămâna de lucru de patru zile?

Andrew Barnes, fondatorul Perpetual Guardian, o companie de servicii financiare din Noua Zeelandă și partenerul său, Charlotte Lockhart sunt doi dintre promotorii ideii. Andrew Barnes a introdus chiar în compania sa acest sistem de patru zile de lucru pe săptămână. Cei doi au fost atât de uimiți de efectele create de acea zi în plus de weekend, încât au început un adevărat lobby pentru a promova și pentru a susține la scară largă implementarea unei astfel de idei.

Odată cu această săptămână de lucru mai scurtă, a fost demontat practic și mitul conform căruia angajații trebuie să fie prezenți cinci zile pe săptămână la birou pentru a munci și pentru a putea fi productivi.

Săptămâna de lucru de patru zile, un deziderat și în România. „Ar putea fi o soluție. Dar asta nu înseamnă că potrivită pentru toată lumea”

Un proiect de lege care ar urma să modifice Legea nr. 53/2003, din Codul Muncii, este supus deja dezbaterii publice. România ar urma să treacă de la un program de lucru de 5 zile, cât este în prezent, la unul de 4 zile. Proiectul de lege pornește de la Directiva 2003/8d/CE a Parlamentului European şi Consiliului Uniunii Europene.

Până la urmă angajații se împart în două, trei, categorii. Cei motivați de ei înșiși, cei motivați de companie și cei care au un job doar pentru că e nevoie să aibă un job. Din experiența noastră, candidații cu potențial vor face întotdeauna orice e nevoie pentru a-și maximiza acel potențial, nu contează că va fi cu ajutorul companiei, cu ajutor propriu. Pentru ei programul de lucru, săptămâna de lucru, modul de interacțiune între echipe sunt doar niște lucruri circumstanțiale.

Valentin Dima, senior consultant K2S - Key 2 Success (foto)

Valentin Dima, senior consultant K2S - Key 2 Success

Odată cu acest program, se va putea lucra câte 10 ore pe zi, în măsura în care se va respecta durata celor 40 de ore pe săptămână. Important de precizat este faptul că această repartizare a timpului de muncă se stabilește de comun acord între angajat și angajator, deci nu va însemna o impunere automată a unui sistem de lucru de patru zile.

Această săptămâna de lucru de 4 zile ar putea fi o soluție. Dar asta nu înseamnă că e o soluție care se va potrivi pentru toată lumea. Cu siguranța sunt oameni care vor fi motivați și care vor găsi o rezervă de resurse pentru a crește longevitatea profesională. Longevitatea profesională noi o interpertam ca perioada de timp nu în care poți rămâne activ, ci în care poți face performanță. Ține de modul în care lucrezi și de cel în care dai randament, de cum te odihnești, de ce resurse ai, ca individ, nu doar ca profesionist”, a declarat Valentin Dima pentru wall-street.ro.

Proiectul este inițiat de mai mulți senatori și deputați din Parlamentul României, atât din partea PNL, cât și de la USR. Liderul senatorilor liberali arată că semnalele de la mai mutle companii indică faptul că tipul lor de activitatea le-ar permite să se plieze pe un astfel de model de lucru.

„Informaţiile pe care le-am primit din mediul de afaceri merg pe ideea că există anumite business-uri în care activitatea necesită o activitate de timp şi munca poate fi efectuată în 40 de ore pentru 4 zile, ceea ce înseamnă o economie de costuri logistice pentru a 5-a zi a săptămânii. Există cel puţin două tipuri de categorii interesate la perechea angajator-angajat în IT, comunicare, creaţie”, a precizat Daniel Fenechiu, liderul senatorilor PNL.

Însă, o săptămână de lucru de patru zile nu ar fi niciodată potrivită în firmele care au un flux continuu al activităților lor, cum sunt cele din HoReCa sau producție.

Săptămâna de lucru de patru zile, un răspuns la oboseala din pandemie?

Până înainte de pandemie, standardul de lucru era clar stabilit: cinci zile de lucru pe săptămână, a câte opt ore pe zi, petrecute la birou. Însă, oboseala adusă de statul în casă și de lucrul de la distanță au schimbat mult paradigma modului în care muncim și în care ne trăim viața. 2020 și 2021 au fost marcați de stres și de o profundă oboseală digitală adusă de restricțiile impuse de pandemie. Independent de direcțiile lor business, managerii și specialiștii din HR s-au văzut nevoiți să gestioneze dintr-odată angajați cu un moral scăzut, obosiți, sau chiar în burnout.

Odată cu lucrul remote, mulți angajați s-au plâns că au lucrat mai mult și că nu au mai reușit să traseze o graniță între muncă și viața personală. Acesta este și motivul pentru care mulți lideri au ales o soluție care pare să prezinte numeroase avantaje: o săptămână de lucru de patru zile.

Ryan Breslow, fondator și președintele executiv al Bolt, unul dintre cei mai importanți jucători de pe piața de mobilitate urbană alternativă din lume este unul dintre ei. Breslow spune că o săptămână de lucru de patru zile i-ar ajuta pe angajați să nu mai vină luni la birou ca niște „zombie”, în ideea că vor fi mai odihniți și vor avea mai multă energie și entuziasm.

„Cea mai mare problemă cu munca la distanță nu e că oamenii lucrează mai puțin, ci că lucrează prea mult”, a declarat acesta, într-un interviu pentru revista americană Forbes.

Interesant este că în alte state în care a fost implementat acest sistem de lucru, cum este și Islanda, numărul de ore lucrate în săptămână a fost, de asemenea redus. Vorbim aici de o săptămână de lucru de 35-36 de ore, în loc de 40. Așadar, în România nu se va merge pe acest model. Islanda este, de altfel, prima țară din lume care implementat săptămâna de lucru de patru zile.

Cea mai recentă țară care a adoptat sistemul de lucru de patru zile pe săptămână este Belgia. Angajații belgieni vor avea dreptul de a lucra o săptămână de patru zile fără pierderi de salariu în urma unei revizuiri guvernamentale a legislației muncii din țară, determinată de pandemia de COVID.

În Franța, în încercarea de a testa acest sistem de lucru, autoritățile și specialiștii din domeniu au realizat că săptămâna de lucru de patru zile nu se potrivește. Săptămâna de lucru din Franța are 35 de ore și a introdusă la sfârșitul mileniului. Specialiștii au arătat că este puțin probabil ca o abordare unică să se potrivească tuturor. Unele sectoare și locuri de muncă, cum ar fi spitalele, nu au putut să se adapteze suficient de repede, ceea ce a dus la lipsuri de personal și la intensificarea muncii, arată o analiză de la The Independent.

În plus, grupurile defavorizate din punct de vedere social și economic au fost cel mai probabil să fie mai rău ca urmare a modificărilor, unele ajungând la salarii mai mici. Experiența franceză reprezintă un avertisment cu privire la ceea ce poate merge prost cu privire la o săptămână de lucru de patru zile sau o săptămână de lucru redusă.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri