Libertatea pe care o ai atunci când îți alegi clienții, modul propriu în care îți construiești timpul și activitatea și, mai ales, lipsa unui șef reprezintă o viziune utopică pentru mulți români care se gândesc să facă tranziția către freelancing. Realitatea este, însă, alta pentru că odată ce devii freelancer responsabilitățile ies cu mult din zona ta de expertiză inițială și trebuie să devii dintr-odată specialist în vânzări, marketing, PR și personal branding. Așa că primul sfat pentru o persoană, care vrea ca de mâine să își dea demisia și să lucreze pe cont propriu, e să nu facă asta, spune Claudiu Jojatu, specialist în digital marketing și fondator „Viața de freelancer”, o comunitate cu peste 17.000 de persoane din România care lucrează pe cont propriu.

„Lucrul la care trebuie să fie atent cel care lucrează pe cont propriu este lipsa unui șef. E o capacană periculoasă. Știi principiul acela să nu te duci niciodată la supermarket când ți-e foame? Există unul similar și aici: Să nu îți dai niciodată demisia și să te apuci de freelancing atunci când ești supărat pe șeful tău sau pe organizația din care faci parte. Pentru că da, în primă fază e frumos că nu te mai controlează nimeni, nu mai ai program, dar din cauza asta foarte mulți se simt singuri pentru că nu mai au oameni în jur, care să preia din presiunea deciziei. Dacă ai un șef și ai făcut o greșeala, s-ar putea că el să te salveze, dar dacă ești singur, te salvezi singur”, spune Claudiu Jojatu, fondatorul uneia dintre cele mai mari comunități de freelanceri din România.

Comunitățile de freelanceri din România cresc. Ce avantaje ai dacă lucrezi pe cont propriu

În România, din ce în ce mai mulți profesioniști aleg să facă tranziția către freelancing, mai ales după ce pandemia a demonstrat că mai multe activități pot fi realizate remote. Prestarea de activități independente a venit în acord cu preferința pentru medii de lucru flexibile, ce nu mai presupun o muncă tradițională, cu program clasic de la 9 la 17 sau 18. Să fii freelancer nu este, însă, ușor pentru că asta înseamnă să fii antreprenor, adică să gestionezi propria firmă, în care responsabilitățile ce țin de finanțe, marketing, vânzări și chiar business development se rezumă aproape exclusiv doar la acea persoană.

În România, numărul de prestatori independenți de servicii a crescut treptat pentru ca în 2020, primul an de pandemia, țara noastră să numere peste 1.2 milioane de liber-profesioniști (ultimul an pentru care sunt date disponibile la Eurostat). În 2021, odată ce trendul marilor demisii s-a conturat la nivel global, o bună parte din angajați au renunțat la acest statut, aspect care s-a resimțit și în România.

freelancerSursa foto: Unsplash

„Oamenii s-au dus să se angajeze unde companiile au permis lucrul de la distanță sau lucrul de peste tot și destui alți oameni au rămas să lucreze pe cont propriu, mulți dintre ei rămânând pe contract de colaborare cu vechiul angajator. Văd din ce în ce mai mulți oameni și pe LinkedIn și la noi pe grup, care din angajați au devenit în freelanceri. La sfârșitul lui 2019 în grupul de Facebook erau maxim 2.000 de oameni, în 2020 a crescut la vreo 7.000 de oameni, iar la final de 2021 erau deja vreo 16.000”, spune Claudiu Jojatu, fondatorul uneia dintre cele mai mari comunități de freelanceri din România care numără acum peste 17.000 de membri.

Deși preponderent, trendul de lucrători independenți este format din programatori, specialiști din industrii creative, marketing și publicitate, venirea pandemiei a adus experți din mai multe domenii. Vorbim aici de segmente precum copywriting, social media, dar și industrii de activitate afectate de criza sanitară, cum au fost cele de evenimente, în care foștii angajați s-au reprofilat spre platforme de evenimente create și gestionate chiar de ei. O infuzie foarte mare pe piața de freelancing din România a venit și din partea consultanților, specialiștilor în HR și chiar din zona de coaching

Trecerea pe cont propriu a fost o mișcare pe care o plănuiam deja cu ceva timp înainte. Niciodată nu am rezonat cu gândul că voi ieși la pensie de la un loc de muncă. Am început să am mici proiecte în paralel, încă de când eram angajat, în limita timpului disponibil, pentru a mă obișnui cu acest tip de activitate. Însă tranziția completă spre a fi consultant full-time în domeniul comunicării am făcut-o în mai 2020, la doar două luni de la începerea pandemiei, chiar dacă poate părea contra-intuitiv.

Bianca D., consultant în comunicare

Bianca spune că a fost „convinsă” de libertatea de a-și alege tipul de proiecte la care să lucreze, posibilitatea de a-și alege clienții, precum și flexibilitatea orelor de muncă.

Citește și: HR între organizații, freelancing și antreprenoriat

Freelancer: Skill propriu + abilitatea de vinde = Love

Un aspect important pe care trebuie să îl ai în vedere atunci când te decizi să muncești pe cont propriu este să te asiguri că abilitatea sau abilitățile pe care le ai sunt cerute în domeniul în care te-ai specializat. Concret, e important să aibă o piață destul de mare de oameni care să ceară serviciile pe care el le-ar putea oferi, iar capacitatea sa de livrare să fie la un nivel ridicat în așa fel încât să fie pregătit să ducă proiectele la bun sfârșit.

Însă, pe lângă aceste abilități pe care și le-a format din perioada în care era angajat, o persoană care face tranziția către freelancing trebuie să știe că nu va putea face asta dacă nu e dispus să învețe vânzări.

Dacă nu îți place să faci vânzări, înseamnă că nu îți place să să ai succes că om care lucrează pe cont propriu. Ca freelancer, skillul pe care îl ai, plus abilitatea de a vinde, egal love.

Claudiu Jojatu, specialist în digital marketing și fondator „Viața de freelancer”

Învață să îți dai un salariu decent și să nu faci cheltuieli inutile

Deși țara noastră a început să renunțe tot mai mult la mentalitatea potrivit căreia a fi freelancer e echivalent cu „a muri de foame”, banii sunt instrumentul care dictează reușita unui business propriu.

„Pentru o persoană care vrea de mâine să își dea demisia și să lucreze pe cont propriu, sfatul meu e să nu facă asta. Să nu ia decizii pripite și să nu se arunce cu capul înainte. Apar aici mai mulți parametri. Primul e să se gândească foarte bine câți bani ar cheltui într-o lună și să încerce să aibă bani strânși măcar pentru echivalentul a 3-4-6 luni. S-ar putea clienții să nu vină din prima zi ca să îi acopere acel confort de care are nevoie. Puțină planificare nu strică și niște bani în cont nu strică”, arată Claudiu.

Un alt aspect ce ajunge să depindă, în final, tot de latura financiară este subevaluarea. „Tentația” pentru freelancerii aflați la început de drum este să creadă mai puțin în propria persoană și în abilitățile lor, ceea ce poate să-i determine să se vândă cu mai puțin.

Tendința e ca la cei la început e sa zică `Lasa că dau la 20-25 de euro pe luna ca să prind clienți`, când ei poate livrează servicii care valorează 50-60 de euro. Își strică ei timpul, reputația și e foarte greu sa mai treci după de mentalitatea asta de „ieftin și bun” și sa treci la scump și bun. La finalul zilei, așa se strică și piața.

Claudiu Jojatu, specialist în digital marketing și fondator „Viața de freelancer”

O greșeală pe care o fac mulți oameni care lucrează pe cont propriu, inclusiv specialiști care fac asta de ani de zile este să nu își dea salariu și să nu gestioneze corespunzător banii pe care îi încasează.

Știu cazuri concrete cu oameni care au avut luni cu câte 5-6.000 de euro din încasări, au spart banii aia și pe urmă au avut luni cu 200-300 de euro încasări. Și s-au trezit că trebuie să se ducă să se angajeze. Managementul financiar și o bună gestionare a banilor se face în primul rând prin a-ți da salariul. Un salariu decent și să nu faci cheltuieli inutile”, a mai precizat Claudiu Jojatu.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri