Decalajul dintre cunoștințele pe care studenții le dobândesc la facultate și cele necesare pentru a face față la un prim job, într-o companie, nu pare să-și reducă din intensitate. Nu de puține ori, angajatorii se arată nemulțumiți de faptul că sistemul educațional este decuplat de piața muncii, iar facultățile nu îi ajută pe viitorii absolvenți să se echipeze cu abilitățile de care au nevoie pentru a se integra rapid la locul de muncă.
Există o fractură considerabilă între ceea ce învață un student la facultate, locul în care ar trebui să se specializeze în sfârșit pe domeniul ales, și așteptările pe care piața muncii noii veniți. Flexibilitatea, inteligența emoțională, capacitatea de analiza situațiile printr-un filtru critic, capacitatea de găsi soluții și de a colabora sunt abilități extrem de căutate la locul de muncă, dar pe care tinerii nu le deprind din timpul facultății și poate nici din perioada internship-urilor.
„Piața muncii ar avea nevoie de absolvenți care să își dorească să continue în același domeniu, au făcut practică în timpul facultății și și-au făcut o idee despre cum funcționează lucrurile într-o companie și încep să-și dea seama în ce departament s-ar potrivi. Este important ca universitățile să fie în strânsă legătură cu companiile pentru ca studenții să câștige o minimă experiență chiar din timpul facultății. Profesorii ar trebui să îi îndrume vocațional, profesional, să le descopere abilitățile și să le dezvolte pentru a fi pregătiți și motivați la primul loc de muncă”, a declarat pentru wall-street.ro Sorina Faier, Managing Partner la Elite Searchers.
Citeste si:
Facultățile care scot șomeri pe bandă rulantă
Piața muncii s-a schimbat considerabil de la venirea Generației Z care a devenit mult mai pragmatică în ceea ce privește relația cu jobul. Tendința majoră este să experimenteze cât mai multe domenii pentru a afla ce sferă de activitate li se potrivește. Unii, însă nu au de ales și sunt nevoiți să facă acest lucru pentru că facultatea la care s-au angrenat din pasiune nu le oferă perspective profesionale pe piața locală a muncii pe care urmează să intre ulterior.
În domenii de viitor cum este ingineria, România are nevoie de peste 600.000 de angajați în următorii zece ani, în timp ce Uniunea Europeană are un deficit de 2 milioane de ingineri până în 2035. Dacă ne uităm la numărul absolvenților de inginerie din acest an, acesta este cu 35% mai mic comparativ cu necesarul pieței. Universitatea Politehnica scoate anual între 3.500 și 3.700 de absolvenți, fiind cel mai mare pol de tinere talente ieșite de pe băncile facultăților tehnice, în vreme ce celelalte facultăți de profil produc cumulat cam 8.000 de studenți în fiecare an. Situația, însă, nu se prezintă la fel în multe alte industrii. Anual, există specializări în România, cum sunt, de pildă Geografia sau Sociologia care pun la bătaie mai multe locuri de admitere pentru studenți decât cere piața muncii, cunoscute ca fiind domenii care scot șomeri pe bandă rulantă.
Citeste si:
Mai putem adăuga facultățile cu specializare pe Management, Turism, Administraţie publică, Ştiinţe politice, Studii europene, Sociologie, Arheologie. Licențiații își găsesc destul de greu joburi în aceste domenii.
Sorina Faier, Managing Partner la Elite Searchers
Pe lângă imposibilitatea găsirii unui job care să fie în acord cu studiile, tinerii sunt nevoiți să se reprofileze chiar înainte să-și găsească primul locul de muncă. Însă avantajul major al Generației Z este faptul că relaționarea lor este foarte dependentă de dispozitive digitale, acolo unde comunică prin diverse canale de social media. Dat fiind faptul că au fost expuși de mici la internet și la tot ce cuprinde acesta, relația lor de simbioză cu digitalul a fost și este mai accentuată comparativ cu tinerii din generația Millennials. Ei sunt mai flexibili și mai autonomi, dar și mai dornici să aibă ascensiunea rapidă în carieră, aspect care nu corespunde întotdeauna cu așteptările angajatorilor.
Citeste si:
„Ca orice generație, și generația Z vine la pachet atât cu avantaje cât și cu dezavantaje. Sunt foarte buni și orientați către tehnologizare, digitalizare însă au lacune în ceea ce privește lucrul în echipă, implicarea în sarcini care nu țin de ei, loialitatea și motivația. Angajatorii nu au însă altă șansă decât de a-i lua ca atare și de a-i integra și dezvolta atât din punct de vedere personal și profesional. Piața muncii este una dificilă, iar ei profită și de acest aspect, știind că momentan companiile nu au cu cine să-i înlocuiască prea repede. Părerea mea este că după următoarea criză economică și implicit restructurări și creșterea numărului șomerilor, lucrurile se vor mai echilibra pe piața muncii și vor reveni la normal”, a mai precizat Sorina Faier.
Când vine vorba de ce îi motivează pe tineri în viață, lucrurile se prezintă în felul următor: pe primul loc se află împlinirea personală (55%), urmată de independența financiară (50%) și de sănătate (43%). Totodată, crește nevoia de dezvoltare psihică și emoțională (36% față de 31% în 2020) și scade ca număr de mențiuni ideea de a avea o carieră de succes (31% față de 36% în 2020), arată datele studiului „Insights PulseZ”, realizat în 2021.
Citeste si:
Top 10 domenii cu cea mai mare pondere de angajări a absolvenților și tinerilor fără experiență
- HoReCa - cu o pondere de peste 30% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 480 de euro,
- Customer Service - cu o pondere de 26% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 650 euro,
- Retail - cu o pondere de 18% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 570 euro,
- Producție&Logistică - cu o pondere de 14% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 565 euro,
- Marketing&Publicitate - cu o pondere de 7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 600 euro,
- Auto&Transporturi - cu o pondere de 6,5% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 550 euro,
- Financiar&Contabilitate - cu o pondere de 5,4% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 750 euro,
- Inginerie - cu o pondere de 5,1% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 800 euro,
- Juridic - cu o pondere de 4,7% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 850 euro,
- IT - cu o pondere de 3,53% a angajărilor din rândul celor fără experiență și un salariu mediu de 900 euro.
În România, peste 130.000 de studenți termină o facultate. Conform celui mai recent sondaj realizat de BestJobs în rândul tinerilor studenți, aproape 80% dintre respondenți au de gând să se angajeze în timpul studiilor. Dintre aceștia 46% vor să se angajeze în domeniul pe care îl studiază, în timp ce pentru aproape 44% nu contează domeniul, ci doar să își asigure independența financiară.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
