Cu siguranță unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale momentului îl reprezintă intrarea României în Schengen, context care aduce cu precădere o serie de beneficii pentru români, însă atrage după sine și necesitatea unor modificări legislative pe măsură.
Cu un deficit major de personal disponibil pe piața muncii din România, soluția a venit sub forma importului de forță de muncă din țări non-UE, motiv pentru care în 2022 Guvernul României a probat un contingent de 100.000 de muncitori străini.
Conform Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă din România există o serie de efecte care se vor răsfrânge asupra pieței muncii locale, dacă legislația aflată în vigoare nu va fi urgent modificată.
„Pe de o parte, vom vedea schimbări în procedurile de obținere a dreptului de muncă pentru cetățenii extra-comunitari. Cota aprobată ar putea fi mult mai mică decât până acum și cel mai probabil nu va acoperi necesarul. Mai mult decât atât, procedurile ar putea dura și mai mult decât în prezent, ceea ce se traduce prin extinderea termenelor de soluționare a documentelor, până la sosirea viitorilor angajați în România. Un termen mai lung pentru aducerea forței de muncă duce spre lipsa predictibilității pentru viitorii angajatori, prin urmare importul de forță de muncă nu va mai reprezenta o soluție pentru mediul economic din România”, a declarat Delia Bogdan, membru în cadrul Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă în România (foto).
Citeste si:
Țările din spațiul Schengen nu oferă drept de muncă și ședere legală cetățenilor non-UE
Seria problemelor generate de actualele lacune legislative continuă în ceea ce privește aderarea României la Schengen și prin înțelegerea eronată a drepturilor și obligațiilor pe care muncitorii străini le au în momentul venirii lor în țară. Sunt mulți cei care deja sunt tentați să părăsească țara, însă cu siguranță odată cu intrarea în Schengen vor pleca fără a întâmpina probleme, dacă legea nu se modifică în acest sens.
„Asta ar duce la o accentuare a penuriei de forță de muncă, dublată de imposibilitatea de a o suplini prin personal nou adus”, a completat Delia Bogdan, în calitate de reprezentantă a Patronatului Importatorilor de Forță de Muncă.
Angajatorii români susțin și încurajează în continuare un dialog deschis cu instituțiile statului, cărora le recomandă soluții concrete pentru eradicarea acestor probleme.
Citeste si:
„În primul rând sunt necesare campanii de informare, prin intermediul Ministerului Muncii, Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Imigrari și al Ministerului Afacerilor Externe cu privire la: statutul cetățenilor Non-UE în spațiul Schengen. Dreptul de a călători în spațiul Schengen este limitat în timp, în funcție de politicile de migrație ale fiecărei țări. În plus, permisul de ședere în scop de muncă produce efecte doar pe teritoriul României. Nu în ultimul rând, muncitorii străini trebuiesc informați asupra faptului că țările din spațiul Schengen nu oferă drept de muncă și ședere legală cetățenilor Non-UE care nu intră în țară cu o viză de muncă. Mai mult decât atât, odată ajunși într-o altă țară în care nu au drept de ședere și de muncă, aceștia se expun riscului de a fi exploatați. O soluție o reprezintă chiar și emiterea unor informări de către MAI asupra calendarului de liberalizare a granițelor pentru cetățenii străini, rezidenți în România”, a concluzionat Delia Bogdan, membru PIFM.
Citeste si:
Toate aceste informări, dublate de un cadru legislativ care să reflecte nevoile pieței muncii și să asigure angajatorii români de buna colaborare dintre autorității și mediul privat, vor contribui masiv la securizarea necesarului de personal străin și vor asigura o aderare mai puțin anevoioasă a României în spațiul Schengen.
Sursa foto: Unsplash
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
