România va accepta și anul acesta un număr de 100.000 de muncitori străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, număr similar cu cel de anul trecut, dar dublu comparativ cu 2021. Numărul de salariați nou-admiși pe piața locală a muncii a crescut, însă, semnificativ începând cu 2019, când au fost acceptați 30.000 de muncitori, contingent pentru care s-a optat și în 2019. În domenii precum cel al construcțiilor, în restaurante, protecție și pază, transporturi rutiere de mărfuri, comerț se practică cel mai mult importul de candidați non-UE, din cauza deficitului masiv de forță de muncă. Din cauza valului mare de solicitări, procedurile de angajare sunt deseori îngreunate, atât la consulate, cât și la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), motiv pentru care angajatorii riscă să rămână descoperiți cu forța de muncă aproape jumătate de an.

„Începând cu anul trecut, avem mari dificultăți din motive birocratice, dar nu birocratice din perspectiva întocmirii documentaților, cât a termenelor cu care instituția, Inspectoratul General pentru Imigrări, reușește să ducă la bun sfârșit aceste solicitări. În toți cei 19 ani de când lucrez în domeniul acesta al imigrărilor, nu am întâlnit asemenea întârzieri. Niciodată nu a fost valul de solicitări atât de mare, însă nici instituția nu cred că și-a adaptat structura de personal, astfel încât să poată procesa într-un termen legal stabilit tot valul acesta de solicitări”, a explicat pentru wall-street.ro, Gabriela Pleșa, director general Global Mobility, companie de consultanţă în HR şi mobilitate internaţională.

Vrei să fii la curent cu cele mai noi tendințe din piața muncii? Te invităm să urmărești evenimentul „HR 2.0: Ce îi motivează pe angajați în vremuri de criză” care va avea loc pe 23 februarie 2023. Te poți înscrie AICI, gratuit!

Procesul de obținere a vizelor durează „sașe luni cu decență”, spune Gabriela Pleșa, în contextul în care la nivelul consulatelor, o programare se poate obține în decurs de două luni, față de 10 zile cât dura în trecut. Foarte important este că termenul de acordare a vizei nu trebuie să depășească șase luni, pentru că șase luni este și termenul de valabilitate al avizului de muncă.

La finalul lui 2022, cele mai mari probleme au fost la consulatul din New Delhi, care procesează actele pentru trei țări: India, Nepal și Bangladesh. Probleme majore au fost tot spre finalul anului trecut și la Ambasada României din Manila (Filipine), unde serviciile consulare au fost suspendate în octombrie 2022, potrivit unui anunț al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

„Depunem documentațiile după ce obținem avizele de muncă și ne vin programările undeva la un termen de 2 luni. Avem puține consulate care au capacitatea azi, de a procesa cererile în termenile stabilite. În Thailanda am avut șansa de a obține programările în termenii clasici. Dar în restul țărilor, Turcia de exemplu, nu mai spun de India care avea dificultăți și înainte, nu se întâmplă acest lucru”, spune Gabriela Pleșa.

Mai mult, procedurile îngreunate de angajare a străinilor accentuează și mai mult lipsa de predictibilitate la nivelul companiilor. Angajatorii nu-și pot stabili niște termene exacte sau „relativ rezonabile” și nu pot avea o perspectivă în timp asupra momentului în care pot beneficia de serviciile viitorilor angajați.

Suntem puși în ipostaza de a solicita încă o dată același document, care costă, deci presupune și efort financiar. Este un document eliberat cu taxe, de exemplu în unele state. Și automat intrăm într-un roller-coaster cu candidații care așteaptă răspunsul și nu-l primesc (...) Suntem nevoiți punctual să solicităm același document de 2-3 ori.

Gabriela Pleșa, director general Global Mobility (foto)

Gabriela Pleșa, director general Global Mobility

Auto și construcțiile, cele mai afectate de întârzieri

Anul acesta, nivelul solicitărilor va rămâne cel puțin ca la nivelul anului trecut, consideră Gabriela Pleșa. Deși sunt industrii în care criza „va bate la ușă”, nevoia de personal tot va exista. În general, domeniile care „suferă” cel mai mult ca urmare a întârzierilor birocratice sunt construcțiile și domeniul automotive, acolo unde producția nu poate sta pe loc, motiv pentru care planurile de execuție sunt date peste cap.

„Se construiește foarte mult în continuare, cel puțin la nivelul București-Ilfov și în orașele mari. Vor fi cereri, sunt cereri. Din păcate, tot acest timing de la Inspectoratul pentru Imigrări nu ajută deloc (...) Odată cu aprobarea noului contingent (n.red pentru anul 2023), IGI a emis un comunicat prin care a informat companiile și solicitanții asupra faptului că toate dosarele care au fost înregistrate nu au primit vreo programare (sau care sunt în derulare pentru soluționare, vor fi soluționate negativ). Practic, asta însemnând ca toți cei care au depus dosarele să reia procedura de la zero. A fost absolut inedită situația aceasta. Și imaginează-ți cât de mult îngreunează tot procesul acesta”, își amintește Gabriela Pleșa.

Cum se desfășoară procesul de recrutare pentru un muncitor străin. Cele mai importante etape

Recrutarea și selecția de personal străin adus pe teritoriul țării noastre reprezintă un proces amplu din punct de vedere birocratic, de lungă durată, dar și mult mai costisitor dacă facem o comparație cu campaniile de atragere a candidaților autohtoni. Este motivul pentru care unii angajatori din România nu iau în calcul de la bun început soluția importului de candidați.

Procedura de recrutare a străinilor de către angajatori, persoane fizice sau juridice din România, necesită, potrivit datelor regăsite pe site-ul Ministerului Muncii, parcurgerea acestor prime etape majore:

  • obţinerea avizului de angajare;
  • obţinerea unei vize de lungă şedere;
  • obţinerea dreptului de şedere;
  • eliberarea unui permis de şedere în scop de muncă / în scop de detaşare.

Vrei să fii la curent cu cele mai noi tendințe din piața muncii? Te invităm să urmărești evenimentul „HR 2.0: Ce îi motivează pe angajați în vremuri de criză” care va avea loc pe 23 februarie 2023. Te poți înscrie AICI, gratuit!

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri