Nu suntem o țară prea atractivă nici măcar pentru cei care fug din calea războiului, arată cele mai recente cifre anunțate de autorități. Procentul refugiaților ucraineni care s-au angajat în România în ultimul an este atât de mic încât sună mai degrabă rușinos. Iar scuzele cum că refugiații ar fi doar copii, vârstnici sau casnice sunt desființate de statistici.
Conform datelor la zi ale Poliției de Frontieră, în ultimul an au intrat în România 3.503.078 cetăţeni ucraineni (sunt luate în calcul și 2 săptămâni înaintea declanșării efective a invaziei rusești în Ucraina). Numărul este foarte mare, în condițiile în care, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), la nivelul întregii Europe sunt puțin peste 8 milioane de refugiați ucraineni. Altfel spus, peste 43% dintre persoanele care au fugit din calea războiului din Ucraina ar fi trecut prin România.
Mai mulți ucraineni au rămas în Republica Moldova decât în România
Procentul ar putea fi însă doar de 20% dacă se ia în considerare că, tot conform UNHCR, cam 1 din 2 cetățeni ucraineni s-ar fi întors (deși nu este clar de ce cifrele Națiunilor Unite nu concordă cu cele ale Poliției de Frontieră, care sunt mult mai sigure). Chiar și așa, tot am vorbi despre peste 1,5 milioane de persoane care au intrat în țara noastră și ar fi putut rămâne aici. Ceea ce, însă, nu s-a întâmplat.
Citeste si:
Mai precis, numărul ucrainenilor înregistrați ca refugiați în România – deci cei care au rămas aici, nu doar au tranzitat spre o altă țară – este de numai 108.840 de persoane la ora actuală, mai mic și decât cel înregistrat în Republica Moldova. Ca termen de comparație, în Polonia sunt peste 1,5 milioane și în Republica Cehă, aproape 490.000. În Germania, UNCHR estimează că ar fi peste 1 milion. Ne depășesc, de asemenea, Italia, Spania, Marea Britanie și Franța.
Find more statistics at Statista
Doar 0,16% dintre ucrainenii intrați în România s-au angajat
Recent, ministrul Muncii, Marius Budăi, anunța și numărul ucrainenilor care și-au găsit un loc de muncă în România după declanșarea războiului. Este vorba de nici mai mult, nici mai puțin de 5.787 de persoane, adică în jur de 0.16% din numărul celor intrați pe teritoriul țării noastre. Conform Agerpres, cei mai mulţi dintre ucraineni - 1.682 - s-au angajat în industria prelucrătoare, 839 în construcţii, iar 582 în comerţ. 2.128 dintre ei lucrează în Bucureşti, 466 în judeţul Bistriţa-Năsăud, 409 în Argeş şi 324 în Timiş.
Citeste si:
Sigur, o cifră atât de mică s-ar putea explica prin procentul mare de minori – legal, bărbații între 18 și 60 de ani nu au voie să părăsească Ucraina, astfel că în jur de 85% dintre refugiați sunt femei. UNICEF estimează că 33% dintre refugiații ucraineni din România ar fi copii. Deci am rămâne totuși cu un procent foarte mare de persoane adulte, care preferă însă să folosească țara noastră doar ca pe o escală spre un stat vest-european.
Mitul refugiaților pensionari și casnice
Există totuși un mit potrivit căruia refugiații ucraineni ar fi pensionari, casnice sau persoane necalificate – ceea ce ar explica de ce nu și-au găsit de lucru în România. Din analizele UNCHR rezultă însă cu totul altceva. De fapt, mai mult de 46% dintre refugiații din Ucraina au studii superioare, 29% au urmat o școală de meserii iar 20% au măcar liceul. Doar 14% erau pensionari și numai 8% erau casnice. 15% lucraseră înainte în comerț, 14%, în educație, 9%, în sănătate și 5% în HoReCa.
Citeste si:
Încă din martie anul trecut, wall-street.ro scria despre faptul că refugiații ucraineni nu vor fi o soluție, nici măcar temporară, pentru deficitul de forță de muncă al României, evaluat la circa 5-600.000 de oameni. ”România, din păcate, nu e o destinație atractivă pentru personalul calificat bine plătit. Și, de aceea, și ucraineanul care va emigra își dorește să ajungă în Polonia, Ucraina, chiar Statele Unite, unde ar putea să ceară azil, nu să vină în România. Gândiți-vă dacă noi am fi în situația lor: am vrea să emigrăm în Bulgaria sau în Serbia? Și ei la fel”, afirma atunci Alexandru Lăpușan, vicepreședinte ANIS (Asociația patronală a industriei de software și servicii).
Exact acest lucru s-a și întâmplat: cifrele arată clar că România a fost, pentru majoritatea celor fugiți din calea războiului, doar o țară de tranzit către statele vest-europene. Însă faptul că au putut alege în ce țară să se stabilească temporar ține, poate surprinzător pentru mulți, de cele mai bune practici privind refugiații.
Citeste si:
O spune Carrie Santos, CEO Entrepreneurs' Organization, care a lucrat atât ca director executiv al Crucii Roșii din SUA, dar și în Departamentul de Stat al SUA: ”Cea mai bună practică este să te asiguri că refugiații pot face propriile alegeri, pot decide asupra propriului destin. Poate noi ne gândim că ar fi mai bine să meargă aici sau acolo, dar demnitatea umană impune ca ei să poată merge acolo unde au nevoie. Sunt foarte bucuroasă că guvernele europene au deschis granițele și au lăsat refugiații să treacă dintr-o țară în alta. Să le oferi refugiaților o alegere – poate au rude în Londra, sau în Țările de Jos, și vor să li se alăture – acesta e cel mai important lucru.”
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
