Într-o economie în care ChatGPT câștigă tot mai mult teren și în care se pregătesc versiuni mai avansate ale acestui program bazat pe inteligență artificială, viitorul este văzut fie ca unul plin de provocări, fie unul cu oportunități uriașe. Pentru că poate să redacteze texte și să răspundă la întrebări de la cele mai simple, până la cele mai complicate, ChatGPT ar putea fi cu ușurință în viitor un asistent, arhivist, analist de date, creator de conținut, copywriter sau chiar jurnalist, având un rol de suport pentru ceilalți angajați. Se naște, însă, întrebarea, cum rămâi relevant într-o piață a muncii care devine tot mai impredictibilă și în care vom lucra tot mai mult cu tehnologia? Iată ce ne recomandă Diana Stafie, fondator Future Station și unul dintre puținii specialiști în foresight / strategie prospectivă* din România.

1. Împrietenește-te cu tehnologia

Direcția noastră de dezvoltare a abilităților puse în contexte diferite ne pot ajuta să rămânem relevanți într-o viitoare piață a muncii. Iar ideea de a rămâne relevanți se rezumă și la relaționarea noastră cu tehnologia, cu condiția să o facem într-un mod critic, spune Diana Stafie.

„Cred că e foarte bine să avem la o discuție despre viitor și oameni care poate sar cu capul înainte, sunt deschiși și care vor să folosească toate tehnologiile, instrumentele, dispozitivele și start-up-urile și e bine să ai și oameni care spun `hai să ne uităm și la chestiuni ce țin de confidențialitate`, dar și la faptul că ChatGPT e interzis în Italia, tot pe ideea aceasta de confidențialitate, probleme cu minorii (...) Nu înseamnă că trebuie să adaptăm noi primii, toate produsele. E ok să avem și un ochi critic pe tot ce ține de etică”, a declarat pentru wall-street.ro Diana Stafie, fondator Future Station.

2. Flexibilitate sau „un proiect aici, un proiect acolo”

O altă abilitate care a fost des amintită în pandemie este flexibilitatea. În esență, o persoană care este flexibilă sau adaptabilă își poate schimba ușor metoda de lucru sau abordarea oricând este necesar pentru ca ulterior să-și ducă la bun sfârșit obiectivul.

O altă direcție e ideea de flexibilitate, de a reuși să supraviețuim în economia colaborativă, în economia de gig, în care putem să facem un proiect aici, un proiect acolo. Asta ne ajută și pe noi ca profesioniști. Dacă ne deschidem puțin apetitul, în sensul în care poți să devii expus la proiecte din diferite industrii, poți să-ți construiești un set de competențe mai larg.

Diana Stafie, fondator Future Station

Diana Stafie

3. Gândirea în sistem

Un studiu derulat de Institute for the Future, organizație non-profit, înființată cu scopul de a ajuta companiile în planificarea pe termen lung, a scos la iveală că, într-o proporție de 85%, joburile care vor exista în 2030 nici măcar nu s-au inventat încă. Dacă vrem să rămânem relevanți în viitor, Diana Stafie consideră că foarte importantă este gândirea în sisteme sau, mai concret spus, ideea de a înțelege că lucrurile pot fi mai complexe decât par, la fel cum și implicațiile sunt mai largi.

„Chiar dacă putem împărți în bucățele, anumite chestiuni, având o abordare holistică putem să ne dăm seama și de implicații, la diferite niveluri, nu doar poate doar ce se vede la suprafață”, a adăugat specialistul.

4. Fă-te cunoscut pentru ce știi

Ideea de a-ți face un nume în industrie, va fi la fel de importantă și în viitorul muncii. Oamenii care activează în domeniul tău de activitate, dar și cei din afara cercurilor tale trebuie să știe cine ești, să știe că pot apela la tine pentru o anumită expertiză. O comunitate creată va fi un diferențiator pentru tine ca profesionist.

„Când zic cunoscut nu înseamnă să devenim toți celebri și să te recunoască lumea pe stradă. Nu genul acesta de notorietate, ci mai degrabă una în care să-ți construiești o reputație în legătură cu o nișă sau poate un subiect la care tu ești foarte bun, ori personal, ori profesional. Construiește o micro-comunitate în jurul tău (...) Ca exemplu îmi aduc aminte de un domn mai în vârstă, acum câțiva ani de zile, avea o pasiune pentru orhidee și a făcut un canal de YouTube în care doar despre asta vorbea, cum îngrijești o orhidee, cum arată, cum se pune în pământ. Eu una nu pot să-mi imaginez ce poți să vorbești atât de multe doar despre orhidee, dar toată lumea se uita și îl urmărea, era #domnulcuorhidee și toată lumea se uita. Ca audiență, cred că mama mea s-ar uita spre exemplu. Dar și-a făcut un nume”, a precizat Diana Stafie.

5. Fii autodidact

Pe lângă toate abilitățile menționate mai sus, capacitatea de a fi autodidact este un real ajutor pentru tine ca profesionist, în orice domeniu activezi. De ce? Pentru că autodidactul este hrănit cu o curiozitate foarte mare în spate de a înțelege ce se întâmplă în jurul său, abilitate care ajută, de altfel în să navighezi într-o lume aflată în continuă schimbare.

„Autodidactul aude despre un proiect nou, care nu e în domeniu său, însă el vrea să știe mai multe, vrea să înțeleagă. De unde ați pornit? Care e ideea de spate? Care e nevoia consumatorului? El își adresează întrebări care ajută poate pe moment, deși nu foarte mult, dar ajută să-și deschidă niște perspective și să înțeleagă ulterior, să facă conexiuni atât la nivel de informații, cât și la nivel de oameni. Își va aduce aminte că a stat de vorbă cu cineva la un moment dat.

Diana Stafie, fondator Future Station

*Disciplina numită Foresight nu face previziuni sau predicții, prin urmare trebuie evitate în discurs aceste două cuvinte. Foresight este o disciplină complexă ce își are rădăcinile în strategia militară și care presupune evaluarea atentă a indicilor ce pot duce la trasarea unor posibile scenarii de dezvoltare în viitor pentru diverse domenii, ajutând astfel companiile și indivizii să fie mai pregătiți pentru ce se poate întâmpla în viitor.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Cariere »



Setari Cookie-uri