Deficitul de forta de munca nu poate fi acoperit cu muncitori din statele din afara UE, pentru ca procedurile de angajare in Romania sunt complicate, iar lucratorii straini veniti la munca nu acopera domeniile deficitare, fiind mult mai putini comparativ cu romanii care pleaca in strainatate.
Datele de la Oficiul Roman pentru Imigrari (ORI) arata ca, de la inceputul acestui an, 4.628 de cetateni extracomunitari au primit drept de munca in Romania, desi guvernul a aprobat, printr-o hotarare, ca pot fi eliberate 12.000 de autorizatii pentru lucratorii straini. Principalele tari de provenienta ale muncitorilor straini sunt Turcia (813), Republica Moldova (278) si China (246), potrivit datelor ORI.
Reprezentantii oamenilor de afaceri apreciaza, insa, ca este posibil ca aceste cifre sa nu reprezinte realitatea, avand in vedere faptul ca procedurile de admisie a lucratorilor din state extracomunitare sunt complicate si necesita mult timp. Drept urmare, patronii recurg la alte mijloace de a aduce forta de munca.
"Procedurile sunt ingrozitoare, de aceea se apeleaza la diverse trucuri: detasare, scolarizare sau pur si simplu munca la negru", a spus secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Cristian Parvan.
In opinia lui Parvan, aproximativ 8.000 de lucratori extracomunitari au intrat in Romania de la inceputul anului din China, Pakistan sau Vietnam.
Chiar si in aceasta situatie, atat oamenii de afaceri, cat si sindicalistii sustin ca muncitorii extracomunitari nu pot acoperi deficitul existent pe piata interna. Potrivit directorului general al Aliantei Confederatiilor Patronale din Romania (ACPR), Adrian Izvoranu, Romania inregistreaza, in prezent, un deficit de aproximativ 350.000 de muncitori, din care mai mult de jumatate se gaseste in constructii. Celelalte domenii in care angajatorii nu gasesc forta de munca pe piata interna sunt industria usoara, alimentatie publica, constructii de masini, servicii sau energie.
Desi muncitorii straini veniti in Romania in 2007 s-au angajat, cu preponderenta, in domeniile cu deficit (constructii, productie, servicii sau comert), lipsa de lucratori se acutizeaza, iar domenii precum agricultura, din care au plecat multi romani peste hotare, nu reprezinta interes pentru forta de munca din strainatate.
"Schimbarile majore prin care trece agricultura din Romania si lipsa de finantare corespunzatoare au dus la plecari masive peste hotare din acest domeniu. Fie ca sunt specialisi agronomi sau cercetatori, fie ca este forta de munca necalificata, romanii prefera sa plece in strainatate, pentru salarii mai mari", a spus presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae.
Potrivit liderului sindical, deficitul de lucratori din agricultura se ridica in prezent la aproximativ 70.000 de persoane, in timp ce din stainatate nu vine nimeni pe acest domeniu. "Inainte de intregrarea in UE, muncile sezoniere se mai faceau cu lucratori din Republica Moldova, dar in ultimul an Romania a devenit doar tara de tranzit, de unde pleaca in vest pentru salarii mai mari", a spus Niculae.
In primii ani de dupa 2000, romanii au migrat masiv in tari precum Spania sau Italia, cu contracte sezoniere in agricultura si pentru venituri lunare cuprinse intre 800 de euro si 1.200 de euro pe luna. Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), desi numarul romanilor care au plecat in prima jumatate a anului a scazut cu aproape 30%, majoritatea lor a plecat in Germania, in agricultura, pentru salarii lunare de pana la 1.200 euro. Potrivit lui Stefan Nicolae, salariul mediu in agricultura, in Romania, este de 400 lei (circa 110 euro), pentru muncitori necalificati, si de 700 lei (circa 200 euro), pentru specialisti.
Solutia pentru acoperirea deficitului de forta de munca este, in opinia patronilor, majorarea salariilor, care sa se faca insa corelat cu formarea profesionala. Cristian Parvan considera ca, desi salariile au crescut in Romania in ultimul timp, nu pot fi comparabile cu cele din strainatate.
"In constructii se plateste si la noi cu 600-700 de euro pe luna, iar specialistii, indiferent de domeniu, au, in general, salarii de peste 1.000 de euro. In statele europene insa, veniturile sunt de cateva ori mai mari", a explicat Parvan.
Referitor la salariile cu care sunt platiti strainii care muncesc in Romania, nu exista statistici in acest sens, din cauza dreptului la confidentialitate. Potrivit legii, angajatorii sunt obligati sa remunereze lucratorii straini cu salariul minim pe economie, ca si in cazul muncitorilor autohtoni. Legislatia in domeniu a fost modificata in vara acestui an, pana in iunie patronii avand obligatia sa plateasca salariatii din alte state cel putin cu salariul mediu pe economie. Aceasta modificare, in opinia sindicalistilor, duce la favorizarea exploatarii fortei de munca din statele extracomunitare.
Adrian Izvoranu considera ca importul de forta de munca din strainatate este "cea mai proasta solutie economica" si ca acoperirea deficitului se poate face, pe termen lung, prin educatie si formare profesionala continua. Pe de alta parte, in contextul deficitului de lucratori de pe intreaga piata europeana, care se ridica la aproximativ 20 de milioane de muncitori, aducerea de forta de munca din state terte poate fi o solutie, considera reprezentantul AOAR, Cristian Parvan.
"Problema in Romania la ora actuala sunt formalitatile, care necesita foarte mult timp si care descurajeaza. Avem in vedere sa propunem Ministerului de Interne si Ministerului Muncii simplificarea pocedurilor de admisie a strainilor si majorarea numarului de permise de munca la 50.000 pe an", a spus Parvan.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
