Doua saptamani de la catastrofa din Japonia: Ce riscuri nucleare sunt in Romania

25 Martie 2011 / 15:00 - 17:00


31 intrebari

Continuam proiectul LIVE-TEXT - Dezbaterile Wall-Street.ro, o sectiune interactiva prin care manageri, analisti, specialisti si antreprenori de top sunt prezenti in redactia Wall-Street.ro pentru a raspunde online intrebarilor adresate de cititori.

Subiectul de discutie pentru astazi, 25 martie, este “Doua saptamani de la catastrofa din Japonia: Ce riscuri nucleare sunt in Romania”.

Prof. dr. Alexandru Jipa, specialist in fizica nucleara, va discuta in direct impreuna cu cititorii Wall-Street.ro despre pericolul nuclear la care s-ar putea expune romanii, in contextul in care situatia grava de la centrala nucleara Fukushima ridica semne de intrebare cu privire la sistemele de siguranta ale reactoarelor de peste tot din lume.

INTALNIREA ONLINE S-A INCHEIAT. Invitatul nostru va raspunde ulterior intrebarilor propuse.

Invitatii pe tema "Doua saptamani de la catastrofa din Japonia: Ce riscuri nucleare sunt in Romania"

  • Alexandru JIPA Alexandru JIPA specialist in fizica nucleara

Dezbateri pe tema: Doua saptamani de la catastrofa din Japonia: Ce riscuri nucleare sunt in Romania


pericolul este foarte mare numai ca cei de aici nu va vor spune in emisfera nordica este nasol este pericolul de fall out particolele radioactive vor fi peste tot iarba deci orice se contamineaza si animalele si laptele de ce nu spuneti ca 100 milisivert este doza normala pe an in japonia sint 300 pe ora (daca nu mai mult) la 1000 de milisivert este boala radiatiilor deci cei de la fukusima sin cam 3 ore sint contaminati nu cumva sa/a facut cordon sanitar acolo?????????? deci ca sa va restabilit credibilitatea spuneti adevarul daca puteti nu prea va cred in stare noroc ca romanii nu urmaresc cnn/npr/cnbc http://www.msnbc.msn.com/id/42241369/ns/world_news-the_new_york_times/ urmariti asta cei ce intelegeti engleza

(tot)viorel popescu / 25 Martie 2011 ora 16:37
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 16:57
Doza profesional acceptata in prezent este de 20 mSv/an (anterior a fost 50 mSv/an). Doza letala trebuie sa depaseasca 5 Sv. Este evident ca persoanele expuse profesional la Fukushima incaseaza doze mari in prezent. Exista o relatie care leaga varsta actuala, varsta de intrare in serviciu in domeniul nuclear si doza medie anuala admisa. Valoarea dozei totale la varsta actuala se poate calcula, dar si masura. Persoanele care depasesc aceasta valoare sunt oprite de la lucrul in domeniul nuclear pe o durata echivalenta pana la respectarea acestei relatii. Sunt convins ca la Fukushima si la institutele de profil din Japonia se fac astfel de masuratori pentru persoanele implicate in controlarea situatiei actuale de la Fukushima si ca se iau masuri in acord cu aceste valori.

Orice site serios pe care il urmariti, inclusiv in engleza, va da raportarile comisiilor de specialitate japoneze, verificate de AIEA si de alte agentii internationale, iar valorile prognozate de dvs. nu sunt de ordinul de marime precizate (sunt multe exagerari). Pentru mai multe detalii, puteti urmari raportarile facute zilnic de catre ministrul japonez de resort, precum si de International Nuclear Event Scale - Nuclear and Industrial Safety Agency, Tokyo Electric Power Company.

Daca radiatiile pot ajunge pana in Romania la un nivel periculos, care este cel mai rau scenariu ce poate afecta tara noastra?

Cezar Codreanu / 25 Martie 2011 ora 16:27
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 17:01
Cel mai rau scenariu posibil va fi cu mult sub ceea ce s-a intamplat dupa Cernobil.

La ce pericole sunt supusi locuitorii orasului Mioveni, datorita ICN Mioveni, Arges la un eventual cutremur?

monica gabriela gruia / 25 Martie 2011 ora 16:21
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 17:00
Pericolele sunt cele specifice unui cutremur. ICN nu prezinta pericole nucleare majore in caz de cutremur.

Referitor la Koslodui care este destul de aproape de tara noastra si care, dupa cum spuneti dumneavostra , este o centrala de tipul celei de la Cernobal,:stiu ca este destul de veche (contruita in 1960) dar cu toate acestea va mai functiona pana in 2020,de ce se permite acest lucru tinand cont ca este o centrala care ar putea ridica probleme totusi.Vorbim de Cernavoda dar nu vorbim despre o centrala atat de veche.

MIRELA / 25 Martie 2011 ora 15:51
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:54
Permisiunea de functionare va fi acordata de AIEA atata timp cat nivelul de radiatii se va mentine in limitele acceptate de normele internationale. E adevarat, in caz de calamitate naturala, pericolul de la Koslodui este mult mai mare decat cel de la Cernavoda.

Ce parere aveti legat de norul radioactiv care va ajunge deasupra Romaniei prin prisma efectelor pe care le poate produce asupra noastra, a locuitorilor ? Pericolul apare cand aceste particule se depun ? in momentul in care are loc o disipare totala a acestui nor inseamna ca toate particulele au ajuns la nivelul solului? Cum este monitorizat acest nor...este cumva realizata o simulare a deplasarii acestuia iar apoi de la sol monitorizat ?

CHIVU ALEXANDRU / 25 Martie 2011 ora 15:36
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:52
Iradierea poate fi externa sau interna. Iradierea interna presupune ingerarea si metabolizarea unuia sau mai multor izotopi radioactivi de catre o fiinta. Din punctul de vedere al efectelor unui nor radioactiv, depunerea lor pe sol ridica mai multe probleme decat prezenta in straturile superioare ale atmosferei. De aceea, absenta precipitatiilor pe durata deplasarii norului radioactiv deasupra unei regiuni poate fi un factor de reducere a riscului de contaminare radioactiva. Asa cum am raspuns anterior, prezentul nor radioactiv nu are o activitate proprie peste limitele fondului de radiatii, in limitele erorilor experimentale. Atat organismele din domeniul nuclear, cat si ANM pot face astfel de simulari iar cele circa 40 de laboratoare de monitorizare terestre fac masuratori de mai multe ori in cursul unei zile. Nu s-au constatat depasiri ale nivelului mediu.

daca azi, la nivel de celula in structura osului(la 9 din10 persoane)-calciu a fost inlocuit complet cu strontiu de la Cernobal,cu conecintele de rigoare,---cand si unde sa mai intre alte componente radioactive indiferent de unde si prin ce s-ar propaga? In afara de sauna,si orice alte reclame de eliminare a toxinelor-vinul fiert ramane singurul remediu popular experimentat?.

alexandru bidileci / 25 Martie 2011 ora 15:24
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 16:12
In accidentul de la Cernobil, nu s-a eliberat atat strontiu radioactiv incat sa inlocuiasca complet calciu dintr-un organism.

1.Din informatiile pe care le am, moderarea reactiei de fisiune termonucleara are loc prin introducerea si scoaterea unor bare din grafit in reactor.Daca in urma unui cutremur,se blocheaza mecanic acest sistem,ce se poate face pentru a controla reactia?Preluarea intregii calduri de reactie se poate face utilizand sistemul de recirculare apa,presupunand ca aceasta mai functioneaza? 2.Am inteles din declaratiile specialistilor, ca reactorul se incarca saptamanal cu material radioactiv proaspat.Asta inseamna ca nu este foarte mult si ca el se epuizeaza repede.Ce se intampla in caz de cutremur cu anexele unde se pregateste materialul proaspat si cu locul unde se depoziteaza deseurile radioactive? 3.Punctul meu de vedere este ca reactorul nuclear de la Cernavoda nu reprezinta un pericol deosebil in cazul unui accident nuclear,provocat de un cutremur.

Arion Dorin Mircea / 25 Martie 2011 ora 15:08
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:45
1. Reactia de fisiune nucleara este diferita de reactia de fuziune nucleara, reactie care sta la baza bombei termonucleare. Rolul grafitului este de a modera neutronii (scaderea energiei cinetice la valori in jurul valorii de 25 meV). Grafitul nu este cel care intrerupe reactia de fisiune in lant. Oprirea unui reactor nuclear bazat pe fisiune nucleara se face cu ajutorul barelor de control (vezi raspunsurile anterioare).
2. Reincarcarea reactorului nuclear se face atunci cand randamentul reactiei de fisiune scade sub o anumita valoare specifica fiecarui reactor, mai des in cazul reactorilor nucleari care folosesc uraniu natural drept combustibil. Producerea elementelor combustibile se face in alte unitati decat centrala nucleara propriu-zisa. Nefiind initiata reactia de fisiune, nu prezinta pericol de nivelul celui legat de combustibilul existent in centrala. De asemenea, bazinele de calmare in care sunt depuse deseurile radioactive indeplinesc aceleasi conditii de siguranta nucleara ca si reactorul propriu-zis.
3. De acord.

Care sunt cele mai sigure centrale nucleare din lume? Dar din Europa?

Covaci / 25 Martie 2011 ora 15:02
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:37
Nu stiu un clasament exact, la zi. Pot spune doar ca in cazul reactorului de tip CANDU, pozitia sa este printre cele mai sigure. De asemenea, celelalte reactoare care folosesc apa grea sunt printre cele mai sigure.

O sa raspundeti la vreo intrebare de aici altfel decat evaziv si general?

Constantin Tudoran / 25 Martie 2011 ora 14:13
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 16:13
Nu raspund evaziv si general. Puteti sa cititi raspunsurile date pana acum.

Era disponibila ca optiune - in cazul accidentului nuclear de la Fukushima - otravirea reactorului pentru evitarea consecintelor pe care le cu totii le cunoastem din mass-media? Daca da, in care faza se putea decide aceasta, de catre operatorii centralei? Care sunt asemanarile si deosebirile in aceasta privinta in ce priveste reactoarele nucleare din Romania?

Marius Boga / 25 Martie 2011 ora 14:02
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:35
Barele de control ale unui reactor nuclear contin substante cu sectiuni eficace de absorbie a neutronilor foarte mari (Cadmiu, Bor etc). Ele se mai numesc si "otravuri". Oprirea unui reactor presupune coborarea acestor bare de control printre barele de combustibil nuclear, ceea ce determina stoparea reactiei de fisiune nucleara in lant. Unele dintre problemele de la Fukushima sunt legate de faptul ca aceste bare nu mai pot fi complet coborate datorita perioadei in care a lipsit racirea si atat barele de control, cat si cele de combustibil s-au deformat. Fiecare tip de centrala are proceduri specifice de rezolvare.

Domnule Jipa, spuneti-ne dumneavoastra sincer, direct, care sunt consecintele norilor radioactivi, nu norului cum se vehiculeaza in mass-media si la TV. Cand eram mica stiu ca primeam iod la scoala. De ce se spune la TV ca este daunator? Nu-i vorba de panica dar trebuie sa fim corect informati. Va rog sa-mi raspundeti la cele doua intrebari! Numai bine! Elena

Elena Trifa / 25 Martie 2011 ora 13:47
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:32
Iodiul radioactiv (I 131) are un timp de injumatatire in jur de 7 zile. Ponderea lui in norul radioactiv plecat din Fukushima in 11 martie 2011 nu a fost probabil semnificativa. In plus, trecand deja doi timpi de injumatatire, iar disiparea s-a facut de-a lungul a circa 15.000 km, este foarte probabil ca acum aportul lui la doza de iradiere sa fie foarte mic. Spre deosebire de aceasta situatie, in 1986 (Cernobil), distanta a fost mult mai mic, circa 1.000 km, iar pierderea s-a facut nu prin scapari controlate, ci prin explozie termica ce a implicat si zona activa, ceea ce a determinat o cantitate semnificativa de I 131 in norul radioactiv care a ajuns in jur de 1 mai 1986 in Romania.

Atunci, a fost necesara saturarea glandei tiroide cu iod pentru a minimiza absorbtia iodului radioactiv. Acest lucru a fost necesar cu deosebire la copii, femei in perioada fertila, gravidelor astfel incat sa fie minimizate riscurile. Probabil, discutiile legate de un exces de iod nejustificat din punctul de vedere al radioactivitatii mediului de acum sunt determinate de faptul ca dezechilibrul de iod in glanda tiroida poate da nastere unor boli serioase, in principal nanism si gigantism, ce pot fi insotite de cretinism. Un medic va poate spune mai multe in privinta aceasta. Acum insa, nu este cazul pentru ca nivelul de radiatii nu a depasit fondul in limitele erorilor experimentale.


Exista poluare a mediului astazi datorita Centralei nucleare de la Cernavoda? Daca da, ce masuri se iau sau ar trebui sa se ia? Daca debitul Dunarii minim extraordinar, ar exista necesarul de apa pentru racirea Centralei de la Cernavoda?

Mihai Constantin / 25 Martie 2011 ora 13:39
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:23
Daca debitul Dunarii ar fi extrem de mic, atunci nu ar exista posibilitatea de racire economica si centrala isi intrerupe functionarea pana la revenirea debitului normal. Nu, nu exista poluare in prezent. Se controleaza permanent nivelul de radiatii.

* de fapt, cronologic, completarea era la prima intrebare adresata

Razvan Mesteriuc / 25 Martie 2011 ora 13:36
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 16:07
Vedeti raspunsul anterior.

Completare la intrebarea anterioara: Radiatiile din Japonia (despre care mass media spunea ca au ajuns deja deasupra Europei) sunt indeajuns de puternice incat sa duca la ceva mai mult decat cunoscutele ploi acide; au efecte imediate sau de lunga durata care sa ne ingrijoreze?

Razvan Mesteriuc / 25 Martie 2011 ora 13:34
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:21
Nivelul de radiatii din nor fiind foarte mic, contributia lor ar putea sa nu fie semnificativa. In functie de precipitatii si de tipul de aliment (de exemplu, branza, unt, care presupun acumulare mai mare in timp a cantitatilor primare) pot exista potentiale mici depasiri ale nivelului de baza admis al activitatilor specifice.

din cate am vazut Cernavoda foloseste tehnologie canadiana care e mai sigura, intrebarea mea este cand se va da drumul reactoarelor 3 si 4, iar pentru cei care se tem de Cernavoda sa isi aminteasca aceasta energie nu este poluanta si produce cantitati enorme de electricitate fata de termocentrale care polueaza foarte mult.

bogdan lupu / 25 Martie 2011 ora 13:25
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:18
Ar fi de dorit sa fie puse in functiune cat de curand, iar cantitatea de petrol si gaze naturale economisita sa poata fi folosita pentru realizarea de produse care sa implice tehnologie inalta si care sa contribuie la cresterea PIB-ului.

De ce nu s-au luat masuri inainte de intamplarea acestor catastrofe naturale...Pobabil ca nu au fost specilalisti bine pregatiti in proiectarea centralelor nucleare si poate nu sunt nici azi sau normativele de proiectare de la acea vreme erau prost concepute.

VLAD DRAGOS / 25 Martie 2011 ora 13:19
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:17
Reactorii nucleari de la Fukushima au fost proiectati pentru cutremure pana la 9 pe scara Richter, dar pentru val (tsunami) inaltimea maxima nu a depasit 7 metri. De aici, au plecat principalele probleme ale acestor reactoare in urma cutremurului 11 martie.

Exista, macar in curs de elaborare, tehnologii nucleare mai sigure decit cea care foloseste uraniul natural drept combustibil?

DANIEL SANFIRA / 25 Martie 2011 ora 13:18
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:15
Tehnologia bazata pe uraniu natural prezinta mai putine riscuri decat cea bazata pe uraniu imbogatit si mult mai putine decat cea bazata pe plutoniu. Pentru toate se urmareste cresterea gradului de ardere si realizarea de reactori de generatia a 4-a si mai mare.

Avand in vedere evenimentele din trecut (au fost o serie de "dezbateri" pe tema unor sortimente de branza, iaurt, etc. ce ar fi trebuit retrase de pe rafturi si erau la vanzare, desi prezentau risc pentru populatie) care este riscul la care este expusa populatia referitor la siguranta alimentelor importate din zona posibil contaminata (terestra si marina)? Nu stiu care este pozitia autoritatilor sau mesajele transmise in acest domeniu.

Ioana Benga / 25 Martie 2011 ora 13:09
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:13
Exista limite permise de activitati specifice pe unitatea de masa sau unitatea de volum pentru toate tipurile de alimente si bauturi. In principiu, exista in vama posibilitatea controlului nivelului de radioactivitate si produsele care depasesc aceste limite trebuie sa fie retrase.

ce ne puteti spune despre Belene? Ce noutati sunt legata de aceasta centrala? s-a ajuns la un consens? Ce ne puteti spune de Koslodui? Rezita la un cutremur de ce magnitutine? Este koslodui o centarala sigura?

ROXANA / 25 Martie 2011 ora 13:06
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:10
Belene - nu am date recente in niciun sens. Koslodui este o centrala de tip Cernobil, cu dezavantajele de acolo, dar aflata in permanenta in atentia AIEA. Este prevazuta ca si celelalte centrale din zona la cutremure de pana la 8 pe scara Richter.

Nu am putea muta - cu forta, evident - in incinta centralei de la Cernavoda pe toti cei care au contribuit la operatiunea "amortizoare" in dauna noastra a tuturora ?? Cat mai aproape de reactor... Apoi se poate lua in considerare si mutarea altora cu veleitati de "iradierea avutului public"...

Johann / 25 Martie 2011 ora 13:01
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 16:06
N/A.

Sunt tare curios, de ce "gospodinele" de la Antene si de la RealitateaTv, se intreaba ce-i cu "drobul de sare " de la Cernavoda, cand tara asta are atatia specialisti, profesionisti,suntem afiliati la organismele internationale, auditati si paraverificati anual, avem un organism national (CNCAN) care urmareste indeaproape activitatea...? Sau se foloseste acest subiect pentru a ataca politic? Daca nu era cutremurul din Japonia, nici prin gand nu le trecea bucatareselor de la televiziunile amintite, ca avem centrala nucleara!

Nicu Cojocaru / 25 Martie 2011 ora 13:01

La aceasta intrebare inca nu a fost dat un raspuns.

O fi adevarat ca, daca in Romania ar exista 10 reactoare ca cele de la Cernavoda functionale, atunci nu am mai avea nevoie de o alta forma de energie pentru a produce energie electrica? Dar, costurile intretinerii ar fi pe masura, si riscul nuclear, mai mare?

Ioan Tudosa / 25 Martie 2011 ora 13:00
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:06
Da, este adevarat in buna masura, probabil 12 este cifra acoperitoare complet (100%). Riscurile nucleare depind de locul de amplasare si de posibilitatile de depozitare ulterioara a deseurilor radioactive.

Ce tip de energie este mai eficient in raport cu protectia mediului si satisfacerea consumului energetic? (energia nucleara vs. energia ecologica (solara,eoliana,hidrologica)).

Bogdan Chiriac / 25 Martie 2011 ora 12:54
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 15:03
Analiza stiintifica facuta de Comisariatul de Energie Atomica al Frantei, tara cu cea mai mare pondere a energiei obtinute prin metode nucleare din totalul energiei electrice produse, indica faptul ca producerea prin metode nucleare se situeaza pe locul al 3-lea dupa hidrocentrale si centrale eoliene. Dezavantajul centralelor eoliene este ca ele ocupa suprafete mari si sunt legate de conditiile climatice momentane. Dezavantajul centralei nucleare este legat, in principal, de deseurile din combustibilul nuclear. De aceea, in prezent, se cauta metode pentru cresterea gradului de ardere a combustibilului nuclear prin metode speciale, cum ar fi reactiile de spalatie.

Care este nivelul de radiatii , astazi, in Romania? Ce masuri de preventie recomandati?

Toma Tolstoi / 25 Martie 2011 ora 12:49
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:58
Nivelul este cel dat de radiatiile naturale, cosmice si telurice, fiind in acord, ca valoare medie, cu fondul de radiatii din diverse alte tari de pe Terra. Masurile de preventie sunt cele obisnuite: spalat pe maini...

Centrala Cernavoda ar putea emite radiatii si fara sa se intample ceva deosebit acolo? Cum sunt tinute radiatiile sub control?

Andrei / 25 Martie 2011 ora 11:08
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:57
In timpul functionarii, centrala de la Cernavoda emite radiatie nucleara importanta doar radiatii beta specifice izotopului tritiu (izotopul cel mai greu al hidrogenului). Timpul de injumatatire fiind de peste 11 ani, nu are efecte majore asupra mediului. In plus, el este eliberat in atmosfera printr-un turn cu inaltime mare, ceea ce nu-l face direct respirabil de catre populatia din zona. Radiatiile sunt controlate permanent prin sisteme de detectori plasati in toate zonele centrale, inclusiv in vecinatatea acestuia. La eventuala depasire a limitelor acceptate, acestia dau semnal si sistemul de calculatoare care comanda centrala, blocheaza automat functionarea.

De ce nu inchidem centrala de la Cernavoda in loc sa stam cu ochii pe bomba cu ceas?

Nicolescu Adrian / 25 Martie 2011 ora 10:57
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:54
Nu este o bomba cu ceas.

Fukushima functioneaza dupa acelasi model ca Cernavoda? daca ar fi un cutremur, s-ar intampla la fel?

Kelemen / 25 Martie 2011 ora 10:39
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:53
Nu. La Fukushima este o centrala nucleara bazata pe reactori cu apa fiarta (boiling water) si uraniu imbogatit in izotopul U235. La Cernavoda, avem o centrala nucleara cu uraniu natural, moderare cu apa grea. Deci, daca ar fi un cutremur, nu ar apare aceleasi tipuri de probleme, iar fondul de radiatii va fi mai mic. La Fukushima, exista la unele reactoare incarcare si cu combustibil nuclear de tip plutoniu, ceea ce creste riscul de efect nociv asupra populatiei, dar nu din punct de vedere radioactiv, ci din punct de vedere chimic (un microgram de plutoniu este suficient pentru otravirea unei persoane cu masa standard de 70 kg).

Care ar fi nivelul maxim estimat al radiatiilor daca ar ajunge si in Romania efectele exploziilor de la Fukushima, tinand cont de faptul ca fondul natural de radiatii pentru Romania este situat intre 0,1-0,2 microSv/h?

Andrei Balabaneanu / 25 Martie 2011 ora 09:13
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:50
Daca este vorba despre norul de acum, valoarea nu depaseste valoarea obisnuita a fondului natural de radiatii. (O masuratoare facuta ieri indica 90 nSv/h).

Cine se opune si din care motive nu se opreste centrala Cernavoda ?Ne permitem noi ,romanii,sa punem in pericol viata in Europa ?Centrala trebuie oprita ACUM ,si intre timp institutiile statului sa cerceteze cat de sigure sunt amortizoarele alea de soc si cum de a castigat licitatia o firma de apartament in dauna firmei germane.,Subliniez ca este vorba de o centrala NUCLEARA si nu una de apartament.

Balas Ion / 24 Martie 2011 ora 21:30
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:49
Nu punem in pericol viata Europei. O centrala nucleara arunca in mediu, la functionare normala, mai putine radiatii decat o termocentrala pe carbune, la putere echivalenta. Romania acopera 16-20% din energia electrica prin metode nucleare in timp ce Franta acopera 80%. Dovezi in sprijinul ca nu suntem un pericol sunt si raspunsurile anterioare/urmatoarele.

Cit de sigura este centrala Cernavoda in opinia d-stra?

Panait Dinu / 24 Martie 2011 ora 20:51
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:45
Foarte sigura. Roca pe care este asezata este foarte tare. Nu intra pe axa obisnuita a cutremurelor din Vrancea. In hartile seismice, nu ar putea avea loc un cutremur mai mare de 8 grade pe scara Richter. Conceptul folosit la constructie si reactor - el este inchis intr-o incinta, care la randul ei este inchisa intr-o incinta. In plus, reactorul foloseste uraniu natural, si nu imbogatit, ceea ce reprezinta un avantaj din punctul de vedere al unui cutremur.

Ce se intampla daca situatia de la Fukushima scapa de sub control ? Radiatiile ar putea ajunge si in Romania ?

A O / 24 Martie 2011 ora 18:33
Alexandru JIPA Alexandru JIPA 25 Martie 2011 ora 14:39
Da, pot ajunge dupa un timp mai mult sau mai scurt, in functie de circulatia atmosferica.

Cezar Codreanu Cezar Codreanu 25 Martie 2011 ora 16:36
In cel mai rau caz la ce valori poate ajunge nivelul radiatiei la noi?


Setari Cookie-uri