Probabil trebuia sa fii un soi de vizionar ca sa mai speri ceva pentru viile paraginite ale Olteniei desertificate din anii 1994-1995. Iar ca roman era aproape imposibil de inteles fascinatia pe care aceste locuri puteau s-o exercite asupra unor straini din “tari civilizate”. Era un pariu pe care putini s-ar fi incumetat sa-l riste cu sanse de succes. Un pariu pe care l-au facut nemtii de la Reh-Kendermann: cu experienta celui mai mare comerciant si exportator de vinuri din Germania.
Convinsi de potentialul viticol al tarii noastre, germanii cumpara o fosta crama in aceasta regiune si achizitioneaza peste 250 de hectare de vita de vie proprie, pe care cultiva soiuri precum: Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Negra, Pinot Noir, Riesling, Sauvignon Blanc, dar si Tamaioasa Romaneasca. Au fost introduse soiuri nemaivazute in Romania, precum Dornfelder, Zinfandel ori Shiraz. Erau vremurile cand civilizatia de doua mii de ani a vinului la nordul Dunarii parea ca se stinge, ajunsa inapoi in Epoca de piatra.Aceeasi Oltenie?
Era vremea cand piata vinului de calitate de la noi abia dadea sa se nasca, “mosita” de cativa vizionari cu pasiune, stiinta si capital strain. Trebuia sa treaca ani de truda rabdatoare pentru ca vita-de-vie sa se infrateasca bine cu pamantul si sa inceapa sa “vorbeasca” cu maturitate deplina, spunand tuturor povestea unica a locului. Trebuia sa treaca ani in care noua generatie de romani sa reinvete sa-si aprecieze valorile de-acasa.
Au urmat “vinurile renascute” – unele cu nume ciudate, greu de inteles pentru romani dar apreciate de straini, precum Val Duna, altele purtand numele vechilor locuri, precum La Cetate. Vinuri ce vorbeau lumii prin etichetele infatisand lucrari de arta semnate de artisti romani precum Sorin Ilfoveanu sau Ciprian Paleologu – Fragmentarium, Erotikon, Nenumita, Sherpium.
Maiastru, Caloian, Dragaica rosie, Rusalca alba, nume oltenesti ce nu mai insemnau aproape nimic, au fost readuse la viata odata cu noile vinuri ale “nemtilor de la Oprisor”, care si-au asumat cu dragoste si seriozitate locul de adoptie, precum cei mai buni dintre romani.
S-au alaturat vinurile care cinstesc sfintii traditiei ortodoxe – Sfanta Ana, Sfantu Andrei, Sfantu Dumitru, Sfantu Gheorghe, Sfintii Petru si Pavel. Vinuri cu personalitate, gustoase, imbogatite fecund de spiritul locului, vinuri “de meditatie” precum Smerenie sau Crama Oprisor. Vinuri “de toata ziua” - precum Calauza ori Jderu’ (personaj real, care a participat la punerea pietrei de temelie a noii crame, activ si azi si devenit aproape o legenda) – sau vinuri recunoscute ca valori in urma celor mai dure concursuri internationale.Vinuri ale Europei, care vorbesc lumii despre frumoasa si unica Oltenie.
