Nu veti gasi raspunsul la aceasta intrebare navigand pe Internet si asta pentru ca site-urile companiilor de cercetare detaliaza criteriile in functie de care variaza preturile diferitelor studii, dar pentru costurile exacte potentialul client este invitat sa le contacteze. wall-street.ro a aflat ce tarife se practica pe piata de profil si care sunt industriile care investesc cel mai mult in cercetare.
"Sunt foarte multe elemente care intra in structura de cost pentru un studiu”, spune Andi Dumitrescu (foto), directorul general al companiei de cercetare GfK Romania. Printre cele esentiale se numara marimea esantionului si durata chestionarului, intrucat de aici deriva nivelul costurilor cu operatorii si al celor legate de managementul proiectului in toate fazele sale – field (teren), tehnic, analiza si cercetare.

Mai exact, pretul unui studiu este stabilit in functie de metodologia de cercetare, metoda de colectare a informatiilor, profilul respondentilor, marimea esantionului, dar si acoperirea lui geografica, durata interviului, informatiile dorite, detaliaza Ingrid Lambru, director de marketing in cadrul companiei de cercetare Mercury Research.

Ea da exemplul studiilor care au aceleasi caracteristici in termeni de profil al respondentilor, de acoperire geografica si de informatii dorite, dar ale caror preturi pot varia pentru ca intr-un caz s-a folosit ca metoda de colectare a informatiilor interviul telefonic asistat de computer, iar in celalalt - instrumente online. “Daca studiul urmareste informatii despre persoanele care au o masina de lux, costurile de recrutare vor creste pentru ca incidenta lor este mai mica, asa ca o astfel de cercetare va fi mai scumpa decat un studiu pe un target (public-tinta – n. red.) cu venit mediu”, argumenteaza reprezentantul Mercury Research.

De aceeasi parere este si directorul general al GfK Romania, care spune ca cercetari mai scumpe sunt cele cu un target mai dificil de gasit sau de abordat, ca de pilda cele business to business, cele dedicate specialistilor din diverse domenii sau consumatorilor de produse cu incidenta foarte mica. Pe de alta parte, subliniaza el, costul depinde, in primul rand, de tipul de studiu si mai putin de piata care este analizata.

Astfel, studiile de monitorizare continua a comportamentului consumatorului pentru un anumit segment sau categorie de produse inseamna investitii mai mari in comparatie cu o cercetare ad-hoc. In plus, pretul este construit in functie de cui este adresata acea cercetare, astfel ca studiile personalizate, pentru un singur client, costa mai mult decat cele multiclient, sindicalizate, intrucat costurile se distribuie egal intre mai multi cumparatori.

Asadar, plaja de preturi este foarte variata. Sunt companii-cliente care au alocate, anual, sute de mii de euro pentru cercetare, in vreme ce altele, doar cateva zeci de mii, sustin oficialii companiilor de cercetare. Concret, introducerea unei singure intrebari cu raspuns unic intr-un studiu de tip omnibus (cantitativ, realizat pentru mai multi clienti) costa aproximativ 200 de euro la Mercury Research. La cealalta extrema se afla cercetarile din domeniul audientei media in general.

Pretul cel mai mare cotat de companie in ultimul an este pentru sondajul de configurare destinat studiului de audienta TV, unde bugetul celei mai extinse marimi de esantion a depasit, spre exemplu, suma de 950.000 de euro”, spune Lambru.

La randul sau, Dumitrescu afirma ca un studiu, in functie de metodologia aplicata, de durata implementarii, de resursele implicate, poate costa “de la cateva sute de euro la cateva mii sau zeci de mii de euro”. Un pret minim sau maxim este greu de indicat pentru ca variabilele luate in considerare difera de la un client la altul.

Industriile care investesc cel mai mult in cercetari de piata sunt cele extrem de competitive, precum sectorul produselor de larg consum, al telecomunicatiilor, farmaceutic ori financiar-bancar. Cu pasi marunti, observa seful GfK Romania, si companiile din piata auto incep sa isi dezmorteasca investitiile in cercetare.

Potrivit acestuia, chiar si in anii de criza, cererea pentru studii de profunzime asupra comportamentului consumatorilor a crescut, clientii fiind preocupati de schimbarile intervenite si de atitudinile care influenteaza actul de cumparare. Un alt tip de studiu foarte solicitat in aceasta perioada a fost si monitorizarea lunara a pietei bunurilor de folosinta indelungata, precum produsele IT, de telecomunicatii, electronice si electrocasnice, foto sau instrumente de scris.

“In ultima perioada, cele mai multe cercetari au fost in zona de imagine de brand, testari de produs si de concept, dar si multe studii care urmaresc intelegerea stilului de viata al consumatorilor”, precizeaza Andi Dumitrescu.

La mare cautare sunt si sondajele online, avantajul lor fiind costurile reduse si economia de timp in ceea ce priveste implementarea lor. Lambru explica faptul ca in ultimii ani s-a remarcat o orientare catre bugetele mai eficiente, precum si acoperirea mai multor tipuri de obiective in cadrul aceleasi cercetari. Mercury Research a dezvoltat propriul panel online cu peste 21.000 de respondenti online calificati care permite realizarea de studii online rapid si cu costuri mai mici in comparatie cu alte metode de colectare.

Pe de alta parte, principalele motoare de crestere pentru piata de cercetare din Romania vor fi studiile realizate prin interviuri telefonice asistate de calculator si cele online. In 2010, piata de cercetare din Romania s-a cifrat la 38 de milioane de euro, iar cresterea va fi de 6% anul acesta, potrivit estimarilor Societatii Romane de Marketing si Cercetare a Opiniei Publice, citate de Mercury Research. Oficialii companiei spun ca rezultatele din primele sase luni ale anului indica o crestere de 10% pentru intreg anul versus 2010.

Andi Dumitrescu este de parere ca piata de profil va creste cu cel putin 10%, pana la o valoare de 40 de milioane de euro, in conditiile in care evolutia din ultimii doi ani a fost de cateva procente. Ca atare, GfK si-a propus sa evolueze mai bine decat piata in ansamblu, tinta fiind de o crestere de 20% comparativ cu 2010.

In 2010, seful GfK Romania estima afaceri de peste 9 milioane de euro si un profit mai mare de 550.000 de euro. In 2009, GfK Romania a inregistrat o cifra de afaceri de 33 de milioane de lei (circa 7,8 mil. euro) si un profit de 1,6 milioane de lei cu un numar de 128 de salariati, potrivit datelor de la Registrul Comertului. Mercury Research a realizat, in acelasi an, afaceri de 5,6 milioane de lei (1,3 mil. euro) si un profit de 1,3 milioane de lei cu un 43 de angajati, conform aceleiasi surse.

In afara de GfK si Mercury Research, pe piata de cercetare din Romania mai activeaza, printre altele, companiile Cegedim, Daedalus, Nielsen, Synovate, ISRA, Unlock Research.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri