Se spune adesea ca acest sport este numai pentru oamenii bogati sau ca multe intelegeri de business se incheie pe terenul de golf. Cat de important este golful in afaceri? Ce cred managerii si antreprenorii despre acest sport? Care este istoria golfului in Romania? Dar viitorul acestui business pe piata locala?
Briscariu a inceput sa joace golf in urma cu trei ani, cand era in concediu in Tunisia. Acolo a invatat primele miscari de golf, iar dupa aceea s-a intors in tara si a luat lectii la centrul Lac de Verde de la Breaza. De atunci, joaca golf cel putin o data pe saptamana.
Tot la Breaza au invatat sa joace si oameni de afaceri precum Viorel Catarama, proprietarul retailerului de mobila Elvila, sau Misu Negritoiu, directorul general al ING Bank, o parte dintre acestia mergand acum in Bulgaria.
“Vin foarte multi bancheri”, explica Daniela Asanache, presedintele Federatiei Romane de Golf si a Clubului de Golf „Lac de Verde” din Breaza.
In localitatea prahoveana a inceput in 1998 constructia unui teren cu noua cupe pana acum fiind investite circa 10 milioane de euro.
Centrul functioneaza de 11 ani si ofera acces la spa, lectii de golf si echitatie, pachete de vacanta, organizeaza teambuildinguri, tabere pentru copii, turnee si campionate de golf, conferinte, congrese, receptii si evenimente de familie (aniversari, botezuri si nunti).
De exemplu, printre companiile care au organizat teambuildinguri se numara producatorul de software Oracle, United Romanian Breweries Bereprod (producatorul berilor Tuborg si Carslberg) sau distribuitorul de echipamente informatice Scop Computers.
Si, chiar daca multi dintre cei care practica acest sport au venituri peste medie, criza a afectat si golful.
De exemplu, daca inainte de criza cel mai scump abonament ajungea la 2.000 de euro, acum acesta este cel mult 800 de euro. Pe de alta parte, si companiile care vin in teambuilding sunt tot mai putin generoase in privinta bugetelor.
“Acestea au cerut reduceri foarte mari sau nu au mai sponsorizat competitiile. Daca inainte puteai inchiria o camera cu trei milioane de lei (n.red. 300 de lei) pe noapte, acum o dai cu un milion si jumatate (100 de lei). Am simtit criza destul de puternic”, explica Asanache.
Proprietarul vrea sa vanda centrul
Fondatorul si proprietarul Lac de Verde este Robert Deutsch, un om de afaceri in varsta de 77 de ani, stabilit de 30 de ani in California care doreste sa se retraga din activitatile pe care le are in Romania. Printre motivele pentru care a luat aceasta decizie se numara si extinderea fundatiei Deutsch in Romania.
Omul de afaceri este in negocieri avansate de doua luni pentru gasirea unui cumparator pentru centrul de la Breaza.
"Pretul de vanzare promovat in Romania este de 5 milioane de euro, in timp ce in strainatate este de 6,2 milioane de euro", afirma Daniel Tiganila, managing director in cadrul Media&More, compania de consultanta in imobiliare care se ocupa de gasirea unui investitor pentru Lac de Verde.
Printre cei interesati de terenul de 23 de hectare se numara un fond de investitii, un grup de investitori chinezi, doua institutii internationale cu sediul in Romania si cateva persoane private.
Cum va fi ales investitorul?
"In raport cu intentiile pe care le exprima legat de acest teren de golf. Daca vor fi mai multi care vor face oferte serioase, vor avea prioritate cei care vor dori sa pastreze activitati legate de golf", declara Tiganila.
Iar omul de afaceri crede ca un investitor cu experienta va intelege ca centrul de Breaza este sanse mari sa devina o afacere profitabila, avand in vedere ca a fost deschis acum mai bine de zece ani iar terenul de golf este omologat international.
In general, in Europa, businessurile cu terenuri de golf se dezvolta in trei etape. Prima faza, cea de constructie si punere in functiune a terenului, dureaza aproximativ trei ani. Terenul de golf de la Breaza a fost proiectat de Ronald Castillo, un profesionist de golf din Hawaii.
“Urmatorii cinci-sase ani constituie perioada de consolidare a reputatiei, de crestere a atractivitatii si notorietatii terenului. In aceasta perioada se genereaza si profit care rezulta din activitati de ospitalitate, restaurant, recreatie, team building prin contracte cu firme, congrese, receptii pentru diplomati, conferinte, aniversari, nunti”, explica Deutsch.
Dupa aproape zece ani, daca beneficiaza de conditii geografice si climatice favorabile si de teren disponibil, afacerea poate deveni una matura, adica poate duce la o crestere semnificativa a businessului hotelier si la o dezvoltare imobiliara exclusivista.
“Terenul din Breaza este in aceasta situatie. Lac de Verde se prezinta pregatit pentru aceasta faza a treia”, afirma omul de afaceri neoferind insa date despre veniturile ori profitul inregistrate de centru. Pentru Lac de Verde lucreaza 30 de angajati.
El adauga ca pe terenul intravilan de 23 de hectare se afla un lac artificial, exista constructii pe 2.500 de metri patrati, sunt plantati sute de copaci si mii de flori. Pe de alta parte, se doreste extinderea terenului cu inca 100 de hectare pentru dezvoltarea acestuia de la noua la 18 cupe si cu 10 hectare de padure. Cele 100 de hectare sunt concesionate, in timp ce cele zece hectare de padure sunt cumparate.
In prezent, pe langa centrul de golf de la Breaza mai sunt terenuri de golf la Clubul Diplomatilor in Bucuresti, la Pianu de Jos (localitate de langa Alba Iulia), la Tite Golf Resort (langa Timisoara), la Blu Club (langa Oradea) si la Selas Cauntry Club (la 30 de minute de Bucuresti).
Pe de alta parte, exista initiative de a construi un teren de 18 cupe la Targu Mures si unul la Arad (Butterfly Royal Golf Resort) finalizarea acestuia din urma fiind planificata pentru sfarsitul anului 2012, conform datelor Federatiei Romane de Golf.
500 de jucatori de golf. Multi pleaca spre Bulgaria si Austria
In Romania sunt aproximativ 500 de jucatori de golf, potrivit aceleiasi institutii.
“Este un sport mai mult mental pentru ca trebuie sa ai putere de concentrare. Mai avem de lucru, dar majoritatea jucatorilor se supun unor reguli. Exista reguli care sunt stipulate precis in carti , pe careoamenii le respecta. Insa este greu sa ajungi sa ai mentalitatea unor tari cu traditie, atata timp cat 50-60 de ani nu ai avut golf”, afirma Mircea Asanache, secretar al Federatiei Romane de Golf si totodata director in cadrul Bancii Nationale a Romaniei.
El adauga ca nu se poate spune ca pe teren sunt incheiate afaceri, insa in timpul unor astfel de partide jucatorii se pot cunoaste foarte bine.
“O runda de golf poate dura patru ore, o intalnire de business tine aproximativ jumatate de ora. Se observa unul pe celalalt si pot trage concluzii”, mai spune secretarul federatiei.
El adauga ca majoritatea afaceristilor romani care joaca golf au luat primele lectii la centrul din Breaza, dar ca in timp au inceput sa calatoreasca pentru ca “golful este un sport international”. In zona sudica a Romaniei, una dintre destinatiile preferate este Bulgaria, in timp ce in Ardeal foarte multi se orienteaza catre Austria. Alte zone atractive pentru golf sunt insulele Bali si Tenerife si Florida.
In cat timp poate invata un neprofesionist sa joace golf?
“In jur de doua veri trebuie sa lucreze” spune Asanache, adaugand ca el obisnuieste sa joace golf de aproape doua ori pe luna. Iar acest lucru ii place pentru ca“oamenii sunt eleganti, nu este turca sau fotbal”.
Iar faptul ca golful ar fi un sport doar pentru oamenii bogati pare a fi doar un stereotip. Pentru ca la Breaza in fiecare an au fost zeci de copii din localitate care au invatat sa joace gratuit golf fara sa cheltuiasca sume fabuloase pentru a se echipa.
De altfel, Mircea Asanache afirma ca echipamentul de care ai nevoie pentru a juca poate ajunge la maximum 100 de euro.
Dar sumele pot fi si mai mari, in functie de dorinte.
De exemplu, Geoff Grant, senior staff geophysicist in cadrul companiei petroliere Hunt Oil, a cheltuit in 2008 in jur de 1.000 de euro pentru a-si cumpara echipamentul de golf, in timp ce colegul sau Doug Hostad, senior staff geologist la aceeasi companie, a dat 2.000 de euro anul acesta.
In general, echipamentul unui jucator de golf este alcatuit dintr-o trusa care transporta crosele jucatorului (bag), crose, mingea de golf, tee-uri (mici cuie din lemn sau plastic care se fixeaza in pamant si pe care se asaza mingea pentru lovitura de inceput a jocului), pantofi de golf, manusa pentru mana stanga (pentru o priza cat mai ferma pe mana), camasa sau tricou, pantaloni si sapca.
Istoria golfului in Romania
Se spune ca prima lovitura de crosa data pe un teren de golf in Romania i-a apartinut regelui Ferdinand, in 1923. Iar prima femeie care a facut acest lucru a fost Regina Maria. Pe de alta parte, presedintele primului club de golf a fost tot un membru al familiei regale: principele Nicolae.
Inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, erau sase terenuri de golf in Romania: unul la Bucuresti (Bucharest Country Club, actualul Club Diplomatic ), doua terenuri pe litoral ( la Mamaia si Eforie Nord ), unul la Teleajan si unul la Buftea ( care a apartinut printului Stirbei ). Doua dintre ele au fost distruse in timpul razboiului, iar celelalte patru au fost folosite pana in 1948 cand regimul comunist a decis sa le inchida.
Singurul teren de golf de 18 cupe care a existat in Romania in timpul comunismului a fost Clubul Diplomatic, proiectat de jucatorul profesionist de golf englezul G.T.Baker in 1937, care a pierdut insa, in urma nationalizarii, 9 din cele 18 cupe.
Cel mai cunoscut jucator si profesor de golf din Romania este Paul Tomita, care a jucat pana la 90 de ani. El i-a invatat golf pe cei din familia regala, dar si pe copiii liderilor comunisti. El a contribuit si la crearea primului teren de 9 cupe, la Pianu de Jos, localitatea sa natala, langa Alba Iulia. Din 2008, terenul de golf “ Paul Tomita “ are 18 parcursuri.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
