Lumina (sub)acvatica asupra afacerilor cu microhidrocentrale: "Multi vorbesc, putini cunosc!"

“Afectarea grava a sistemului acvatic”, “dezastru ecologic”, “degradarea malurilor” sau “constructia direct in albia raului” sunt sintagme care au napadit presa si blogurile romanesti in ultimele luni. Cat insa din ce fac constructorii de microhidrocentrale (MHC) este legal, cat este cu adevarat “dezastru ecologic” si ce business au acestia, citeste intr-o analiza exclusiva wall-street.ro.

Multi dintre noi apreciem, mai ales vara, sa campam la marginea unui rau, sa ne racorim la umbra unui brad sau, in locuri permise, sa pescuim. In ultimele luni insa, din ce in ce mai multi oameni au sesizat constructii la marginea unor cunoscute rauri din tara – Prahova, Doftana, Capra sau Sadu, lucru care le-a disturbat, in mod evident – si motivat -, obiceiurile si linistea cautate.

Ecologisti, profesori Universitari, Asociatia Romana de Mediu si alte institutii sau persoane fizice au atacat aproape imediat constructiile adiacente albiilor, necesare realizarii de MHCuri. Au avut loc atacuri virulente in presa si pe bloguri care au condus chiar la intreruperea anumitor proiecte, pentru a se putea realiza cercetari amanuntite in acte si la fata locului.

wall-street.ro a discutat, pe marginea legii, cu unul dintre constructorii cei mai vizati de presa din ultima perioada – Imob Expert Consulting SRL, Pitesti, companie ce a primit aprobari pentru realizarea de MHCuri pe o lungime totala de 33 km pe raurile Capra, Buda si Otic din Fagaras. Totodata, am consultat legislatia locala si cea de la nivelul Uniunii Europene pentru a afla ce discrepante exista intre activitatile locale in acest domeniu si cele similare din Austria, Suedia sau Germania.

wall-street.ro a realizat mai multe clipuri din cadrul interviului, adiacente textului. Pentru informatii suplimentare, accesati-le.

Pana in 2020 trebuie ca Romania sa produca 20% din energie din surse regenerabile

Obligatia Romaniei, ca stat membru UE, este ca pana in anul 2020 cel putin 20% din energia tarii sa provina, in mod continuu si sustenabil, din surse regenerabile – energie eoliana, solara sau hidroenergie. MHCurile au un rol esential in atingerea acestei cote, cu atat mai mult cu cat, sustine Catalin Badea, actionar la Imob Expert Consulting (IEC), pana in prezent cota sustebanila este redusa, de pana in 10%. In 2010 Romania a realizat, insa nesustenabil, electricitate din surse regenerabile cat 35,4% din total, conform lui Badea.

Piedicile in calea implinirii obiectivului sunt, poate, previzibile – pretul mare de inchiriere al terenurilor aferente raurilor (licitatiile incep de la 22 lei/luna/MP in cazul prizelor si 12 lei/luna/MP pentru aductiune – n.r.), o bresa legislativa ce permitea pana recent inchirierea terenurilor si folosirea acestora pentru specula si nu pentru constructia de MHCuri, lucru ce a dus la “blocarea” de posibile proiecte. De asemenea, poate tipic pentru statul roman, birocratia “omoara” initiativele inca din fasa. Uneori, de la decizia de a investi intr-un astfel de business si pana la “prima sapa” in pamant se scurg 4-5 ani.

In afara tarii exista o mai mare flexibilitate, in sensul in care MHCurile cu puteri sub ½ MW sunt tratate diferit de cele ce depasesc aceasta putere – pasii necesari pentru a primi autorizarea sunt mai facili.

Per total, in Romania, sunt de fapt pana in 100 de MHCuri active si in constructie, conform Imob Expert Consulting, desi s-au dat circa 600 de avize, blocandu-se amplasamente.

Motivele pentru care statele membre UE sunt obligate sa atinga acest procent este clar exprimat pe site-ul Asociatiei MHCurilor la nivel European (ESHA). Reducerea emisiilor de substante nocive in atmosfera, reducerea riscurilor de inundatii, producerea de energie naturala (1 Gw permite alimentarea a 220 de locuinte), reducerea suprafetei de lucru. Practic, sustin autoritatile europene, impactul asupra mediului, desi exista si este inevitabil, este, in medie, de 31 de ori mai redus decat cel necesar in cazul producerii de energie in mod conventional (petrol, carbune, lignit, uraniu sau chiar gaz natural).

Ca potential hidroenergetic, Romania este “la primii pasi”. Tara are exploatat doar circa 5-7% din potential, fata de alte state precum Austria (~70% exploatat) sau Germania (peste 60%).

In 2009 Romania producea doar 12 MW din energii regenerabile, capacitatea de productie a crescut spectaculos in 2010, la 464 MW, iar pana in septembrie anul trecut ea inregistrase un nou salt, de 34%, atingand 623 MW, conform unui studiu Ernst&Young care a si inclus Romania in topul celor mai atractive tari din lume privind investitiile in energie regenerabila.

30% din debitul mediu al raului trebuie lasat liber

Un alt aspect legislativ de luat in seama si care trebuie respectat de Romania este ca dupa instalarea MHCurilor cel putin 30% din debitul mediu al raului sa fie lasat liber“. Legislatia din Romania este chiar mai permisiva decat cea Europeana, daca ne referim la acest aspect. In afara, ponderea este chiar mai mica, uneori chiar sub 20%”, sustine Badea, aratandu-mi fotografii cu rauri din Austria si Germania. “Era chiar un interviu acordat de presedintele Asociatiei Microhidrocentralelor din Europa care spunea ca pestii din Germania si din Austria sunt mult mai rezistenti!”.

Anual, MHCurile produc energie timp de 5-6 luni, in perioadele in care debitul raurilor permit captarea apei. In restul timpului, debitul este atat de scazut incat turbinele nu se invart si nu produc curent electric, deci apa este lasata sa treaca la debitul natural, normal.

Atat la nivelul UE cat si la nivelul Romaniei, legea NU OBLIGA constructorii sa ingroape tuburile metalice care conduc apa catre MHCuri – lucru deranjant atat din punct de vedere estetic dar si al pericolului pentru investitiile companiilor din acest domeniu. Majoritatea constructorilor din afara tarii si unii din Romania prefera insa ingroparea acestora, atat pentru protejarea naturii cat si pentru protectia investitiei. “Noi alegem sa ingropam toate tuburile, este mai sigur, sa nu cumva sa-i scape vreunui padurar securea in tevi. Si uite, aici a crescut deja iarba, unde le-am ingropat”, arata el pe o alta fotografie, realizata de-a lungul raului Capra unde lucrarile sunt in curs de finalizare.

Proiect intrerupt pe Capra, reluat dupa ce autoritatile au verificat lucrarile

Scandalul mediatic asupra raurilor din Fagaras au avut ca punct central pe Imob Expert Consulting SRL, acuzata ca ar fi incalcat legea pentru ca au construit in albia minora a raurilor sau au degradat malurile. Urmare a plangerilor repetate, autoritatile romane, de comun acord cu constructorii, au intrerupt constructiile pana s-au verificat actelt si s-a observat respectarea legilor.

Dupa cateva “valuri de autoritati”, compania a primit OK-ul pentru a putea finaliza amenajarile pana in orizontul stabilit – anul 2013.

Pe raul Otic amenajarea este cea mai avansata, priza in amonte fiind facuta deja, a fost instalata aductia. “Suntem extrem de multumiti de operatiunile de pe acest rau, mai ales ca inca de anul trecut lucrarile au lasat loc ierbii. Daca te-as duce acolo, nu cred ca ai vedea ca am montat”, sustine Catalin Badea, subliniind ca inca nu au pornit centrala deci raul are inca debitul maxim.

Pe raul Capra compania inca lucreaza. “Este voie, conform legii, sa construiesti in albia minora, in anumite conditii – prizele trebuie sa le lucrezi oricum in albia minora, de asemenea si traversarile de pe un mal pe altul. Oricum ar fi, nu ai cum, fizic, sa blochezi cursul apei deci acesta continua sa curga, deviat, pana la finalizarea lucrarilor”, spune Badea, subliniind ca legislatia din Romania este, in acest sens, armonizata cu cea de la nivelul UE.

Si pe Buda este o situatie similara.

Per total cele trei rauri vor produce circa 15 MW, evitandu-se astfel emisia a peste 30.000 de tone de CO2. Cu aceasta energie se poate alimenta un oras de 27-30.000 de locuinte, conform actionarului Imob Expert Consulting.

Si daca pestii ar vorbi, ce ar spune? Ce impacturi asupra mediului sunt acceptate de lege

Fiecare proiect de MHC din Romania trebuie sa includa masuri ecologice pentru protejarea mediului inconjurator. Astfel, conform ESHA, proiectele trebuie sa aiba scara pentru pesti (vezi foto si video) si turbine “prietenoase pestilor”.

Scara pentru pesti este un canal cu “sicane”/trepte pe care curge apa. Canalele au rolul de scadere a vitezei apei pentru ca pestele sa poata urca. (vezi in video “soarta” pastravilor). Turbinele sunt de mai multe tipuri – pentru cadere mare dar debite mici si pentru rauri cu debit ridicat. Turbinele de cadere mare sunt “prietenoase” cu pestii care trec prin gratar, intrucat distanta intre bare este de doar 5 mm. “Daca pestii sunt atat de mici, scapa si de turbine”, explica Badea conceptul.

Pe de alta parte, inerente oricarui proiect realizat in natura, exista mai multe impacturi acceptate de lege in constructia MHCurilor. “Multi vad, putin pricep. Hai sa vorbim atunci cand se termina constructia, nu dureaza mult – cateva luni!”, spune, referindu-se la atacurile din presa, Badea.

Cateva dintre impacturile acceptate sunt pe perioada constructiei – faptul ca pui priza in albie, devierea pe perioada constructiei a raului. Totodata sunt acceptate si poluarile din perioada de constructii – a turbinei, turnatorie de otel, realizarea betonului, folosirea utilajelor. Tot acceptata de lege este si defrisarea, pe zone restranse, a paduririi, cu plantarea ulterioara a copacilor in anumite regiuni.

Investitii si profit – este un business bun?

Imob Expert Consulting realizeaza investitiile pe cele trei rauri ca urmare a unui credit luat de la CEC Bank. Investitiile pentru realizarea unui MW, in teorie, se pot ridica si la peste 3 milioane de euro. In cazul IEC investitia este de circa 33-34 de milioane, per total. Inchirierea terenurilor este pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. “Ei nu pot sa inchirieze pe perioade mai mari de zece ani”. Recuperarea investitiei se va realiza intr-o perioada de 15 ani, “depinde cum ploua”.

Normal, ca in aproape orice in Romania, sunt ilegalitati si in acest mediu!

Cum este de asteptat, mai ales avand in vedere linia subtire intre legal si ilegal in acest domeniu (legea este, pe alocuri, ambigua, lasand loc de interpretari – n.r.), nu toate activitatile pe nisa MHCurilor se fac “ca la carte”.

“Sunt multi care isi supraestimeaza puterile pe rauri, gresind studiile de fezabilitate. Aceasta supraestimare, chiar daca nu se vede cu ochiul liber daca te duci la fata locului, este o problema serioasa pentru ca pe baza acesteia mergi in investitie, mergi la banca sa ceri bani. Discutam de milioane de euro aici, daca este supraevaluata puterea nu e bine”, spune Catalin Badea.

El a evitat sa ofere informatii clare despre ilegalitati comise de unii jucatori din acest mediu spunand doar ca “exista”.

Cunoasteti regiuni in care lucrarile nu respecta legile in vigoare? wall-street.ro te incurajeaza sa comentezi.

Nu ar fi mai usor sa construiesti centrale eoliene?

Eolienele necesita energie de compensare pentru perioadele cand vantul nu bate si nu produci. Atunci, “trebuie sa pui ceva in loc”, trebuie o sursa de energie pe care o poti porni/opri “la comanda”, fara perioade premergatoare.

In cazul MHCurilor, curgerea apei este predictibila. Daca stii ca ai un strat de zapada de 3 metri pe varful muntelui, poti calcula ca acesta s-ar topi in 2 luni si jumatate. Si atunci stii ca in acest timp ai, conform calculelor, o curba de debit si, de aici, predictibilitatea energiei pe care o poti produce. Vantul nu poate fi prezis atat de sigur.

In ceea ce priveste energiile de compensare, ar fi solutii – cea extrema, un generator “la cheie”, pana la statiile de pompaj.

Consideri necesare constructiile de MHCuri, in lumina noilor informatii? Cunosti cazuri in care legea este incalcata in mod flagrant? wall-street.ro te incurajeaza sa iti spui parerea.

Citeste si:

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor

Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .