Comisia Europeana (CE) a ajuns la concluzia preliminara ca doua contracte bilaterale incheiate intre Hidroelectrica si ArcelorMittal Galati constituie, probabil, ajutor de stat ilegal si a inceput procedura oficiala de investigare.
In plus, Comisia a constatat ca ArcelorMittal Galati nu a achizitionat energia numai in vederea consumului propriu, ci si pentru furnizare catre celelalte companii detinute de grup in Romania, in baza licentei obtinuta in 2009 de companie.
Astfel, desi CE noteaza ca nu detine informatii privind conditiile de redistribuire a energiei electrice de catre ArcelorMittal Galati, companiile ArcelorMittal Tubular Products Iasi, ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Romportmet Galati si ArcelorMittal Admet se constituie de asemenea, in cadrul investigatiei CE, in beneficiari ai presupusului ajutor de stat ilegal.
Ancheta preliminara a inceput anul trecut, dupa o sesizare primita in ianuarie 2011 de la Fondul Proprietatea, actionar minoritar la Hidroelectrica. Fondul Proprietatea a reclamat ca ArcelorMittal Galati ar fi primit ajutoare de stat sub forma unor preturi preferentiale pentru furnizarea de energie electrica din partea Hidroelectrica, in anii 2010 si 2011, in temeiul unor contracte bilaterale.
Investigatia se refera la doua contracte, incheiate in decembrie 2009 si decembrie 2010 intre ArcelorMittal Galati si Hidroelectrica, care vizau furnizarea de energie catre grupul siderurgic in anii 2010, respectiv 2011.
Contractul din 2010 se refera la furnizarea a 1,75 TWh de energie electrica in perioada 7 ianuarie 2011 - 6 ianuarie 2012, la un pret de 130 lei/MWh. Contractul a fost incheiat in urma unei licitatii publice desfasurate in decembrie 2010 pe piata angro OPCOM. In acel moment, pe OPCOM existau alte doua oferte de cumparare in conditii similare, de la Arelco Distributie si Petprod, la preturi de 133 lei/MWh, respectiv 159 lei/MWh. Cele doua oferte au aparut pe platofrma OPCOM cu sase zile inainte de data stabilita pentru licitatia privind oferta ArcelorMittal Galati si au fost retrase dupa incheierea contractului intre companie si Hidroelectrica.
In decembrie 2009, ArcelorMittal Galati si Hidroelectrica au incheiat un contract in conditii asemanatoare, pentru furnizarea de energie pe parcursul anului 2010, la un pret de 138 lei/MWh. Comisia noteaza ca, la acea data, pe piata OPCOM existau alte doua oferte comparabile, din partea Energy Holding si Petprod, la preturi de 140 lei/MWh, respectiv 140,35 lei/MWh. Cele doua oferte au fost de asemenea plasate pe piata inaintea semnarii contractului ArcelorMittal - Hidroelectrica. Oferta Energy Holding a fost retrasa la o zi dupa incheierea contractului cu producatorul de otel, iar cea a Petprod a fost anulata pe motiv de neinaintare, de catre cumparator, a garantiei necesare.
Pozitia Romaniei in timpul cercetarilor preliminare efectuate de CE a fost ca cele doua contracte nu implica elemente de ajutor de stat, deoarece nu se indeplineste conditia de creare a unui avantaj, din moment ce ambele contracte au fost profitabile pentru Hidroelectrica si nu exista un pret al pietei care sa asigure o analiza comparativa pertinenta in acest sens. In plus, Bucurestiul a precizat ca acordurile au fost incheiate transparent, in conformitate cu regulamentul OPCOM, si, in plus, incheierea celor doua contracte nu este imputabila statului roman.
Romania a sustinut, de asemenea, ca cele doua oferte de cumparare plasate de Petprod si Arelco in decembrie 2010 au fost facute cu rea-credinta. Cele doua oferte au fost retrase inainte de data stabilita pentru licitatie si nu ar trebui sa se considere drept o coincidenta faptul ca ofertele cuprindeau exact aceleasi cantitati si conditii de livrare ca oferta ArcelorMittal, a opinat statul roman. In plus, Romania a subliniat ca Petprod livra energie electrica pentru ArcelorMittal Galati inainte de decizia companiei de a achizitiona direct de pe platforma OPCOM.
In urma examinarii informatiilor furnizate pana in prezent de reclamant si autoritatile romane, Comisia a ajuns la concluzia preliminara ca prevederile contractelor din 2009 si 2010, incheiate pe piata OPCOM intre Hidroelectrica si ArcelorMittal Galati, implica elemente de ajutor de stat in sensul articolului 107 alineatul (1) din Tratatul de Functionare a UE.
Comisia cere statului roman sa isi prezinte observatiile si sa furnizeze orice informatii considerate relevante pentru investigatie in termen de o luna de la instiintare, adica pana la finele lunii iulie. Totodata, CE noteaza ca, potrivit legislatiei UE, orice ajutor de stat ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.
Pozitia ArcelorMittal Galati este ca nu a primit ajutor de stat, iar combinatul se plange ca, dupa expirarea contractului cu Hidroelectrica la inceputul acestui an, este nevoit sa cumpere energie la preturi mai mari de pe piata spot a OPCOM, ceea ce afecteaza nu numai profitabilitatea, ci si predictibilitatea si stabilitatea.
Statul roman s-a angajat fata de UE si FMI sa anuleze contractele bilaterale paguboase de livrare a energiei incheiate de Hidroelectrica cu diverse companii.
Companiile care au anul trecut avut cele mai mari contracte cu Hidroelectrica sunt Alro (322,47 milioane lei), Energy Holding (280,25 milioane lei), Alpiq RomEnergie (204,34 milioane lei), ArcelorMittal Galati (185,46 milioane lei), EFT Romania (136,68 milioane lei), Alpiq RomIndustries (130 milioane lei) si Electromagnetica (124,95 milioane lei).
Hidroelectrica a intrat in insolventa in 20 iunie, la solicitarea Consiliului de Administratie. Consiliul si-a motivat cererea prin scaderea cifrei de afaceri si cresterea datoriilor, pe fondul unui "dezastru de management" si al secetei din 2011.
Reprezentantul administratorului judiciar al Hidroelectrica, firma Euro Insol, a anuntat recent ca vrea sa gaseasca solutii amiabile privind contractele directe de vanzare a energiei, urmand sa initieze in iulie discutii cu beneficiarii acordurilor, mentionand insa ca, daca acestia nu vor accepta noile conditii, contractele vor fi denuntate.
Potrivit bilantului companiei, profitul net a scazut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, in conditiile in care veniturile totale au coborat de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
