Cauti finantare pentru compania ta? VIDEO LIVE TEXT Conferinta WALL-STREET.RO

Nu uitati! Puteti scrie intrebarile voastre aici, iar noi le vom adresa in cadrul conferintei in timp real. Ce vrei sa stii despre cele patru solutii de atragere de capital: creditul bancar, piata de capital, fondurile de private equity si fondurile nerambursabile?

Buna dimineata! Suntem la Novotel, mai avem cateva minunte pana incepem conferinta. Sala este aproape plina. Asteptam intrebari pentru speakeri! Ramaneti pe Wall-Street ca sa urmariti live conferinta si cele mai importante declaratii ale speakerilor.

A inceput conferinta Antreprenor caut finantare, organizata de wall-street.ro, cel mai important si interactiv for de dezbateri dedicat pietei de fuziuni si achizitii, organizata de wall-street.ro, in parteneriat cu Ernst&Young, Enterprise Investors si Alpha Bank.

Claudiu Vrinceanu, redactor sef wall-street.ro si moderatorul evenimentului, prezinta speakerii primului panel: Florin VASILICA, Partener, Ernst & Young Romania, Cristian NACU, Partener, Enterprise Investors, Daniela NICULESCU, Director Directia IMM, Alpha Bank Romania, Cristian LOGOFATU, fondator Bittnet Systems.

Conferinta Antreprenor, caut finantare Editia a II-a a inceput. Primul vorbitor este FLORIN VASILICA, partener Ernst&Young.

Florin Vasilica: Finantarile sunt destul de greu de obtinut de companiile romanesti in aceasta perioada. Sectorul financiar din Europa isi revine foarte incet. Impactul asupra companiilor romanesti este mare, intrucat firmele sunt finantate in special de sistemul bancar. Este un lucru specific Europei, unde sistemul bancar este mult mai important pe partea de finantarea. Este si un motiv pentru care Europa este in criza fata de America, unde companiile au acces si alte surse de finantare.

Florin Vasilica: Avem companii care nu avea nevoie de mai mult de 2-3 relatii bancare si care se afla azi in situatii in care sunt imprumutate la 10 banci, in termene si conditii diferite si consuma foarte mult timp din timpul de management. In cel mai des caz, avem companii care s-au indatorat mult, in conditii de piata bune si au ajuns la un nivel nesustenabil. Partea plina a paharului este ca majoritatea bancilor sunt foarte dornice sa ajute aceste companiile care au sanse sa isi revina. Multe din aceste banci, probabil o sa auzim astazi de la colegii din sala, incearca sa vina cu planuri de refinantare a pachetului de finantare pe care il au.

Florin Vasilica: Ce ar trebuie sa faceti pentru acest lucru? In principiu ce ati facut pana acum, dar mai ales este foarte important sa aveti un plan de dezvoltare pe perioada medie si sa aveti un management dedicat companiei. Bancile au inceput sa reia in analizele lor de credit lucruri destul de trecute cu vedere si mai ales managementul si calitatea actionarilor.

Florin Vasilica: Este foarte important ca antreprenorii sa-si construiasca un plan solid de afaceri si sa mearga cu el la banci pentru a-l negocia. Multe banci vor accepta o refinantare in aceste cazuri. Prezenta unor consultanti este importanta in cadrul acestui plan de renegociere, dar si in relatia cu bancile. Imprumuturile neperformante cantaresc greu, chiar si asupra companiilor performante. Un lucru bun pentru aceste companii este faptul ca sunt preferatele bancilor in continuare si pot concura mult mai bine comparativ cu firmele care au un acces restrans la finantare. Astfel, vom asista la o consolidare a sectoarelor de activitate.

Florin Vasilica: Majoritatea fondurilor de investitii care au fost ridicate inainte de septembrie 2008, se apropie de sfarsitul perioadei de investitii (care de obicei este de 5 ani) si sumele disponibile pentru investitii vor disparea teoretic si practic, iar cei prezenti pe piata vor avea un avantaj competitiv.

Florin Vasilica: Fondurile europene sunt de obicei o Fata Morgana pentru cei care care vor sa acceseze. Piata de capital o alta varianta. O noua conducere la piata de capital care poate schimba ceva. Fondurile de pensii ar putea sa constituie o sursa importanta de finantar5e

Claudiu Vrinceanu ii adreseaza doua intrebari lui Florin Vasilica: Ce sfaturi dai campionilor nationali: sa se consolideze, sa fuzioneze cu alte companii din piata, sa se uite si la piata de capital? Care sunt sfaturile si pentru playerii mai mici, care nu pot obtine asa usor finantare precum acesti campioni nationali?

Florin Vasilica: Accesul la finantare va constitui un avantaj competitiv. Companiile au alternativa de a creste organic, de a-si creste cota de piata in dauna jucatorilor aflati in dificultate sau prin achizitii a companiile mai slabe, dar care au active bune.

FLORIN VASILICA, partener Ernst&Young si-a terminat prezentarea. Urmeaza CRISTIAN NACU, partener Enterprise Investors.

Cristian Nacu:Am o veste buna si una rea. Vestea buna e ca fondurile private equity au bani, doar noi avem cateva sute de mil. Partea proasta este ca nu s-au mai facut achiztii semnificative in ultima perioada. Cum se pot accesa astfel de fonduri? Start-up-urile nu le finantam, afacerile in plina dezvoltare sunt interesante pentru noi. Companii mature? da, daca au loc de crestere. Companii supraindatorate, poate. Companii in scadere? probabil, nu.

Cristian Nacu: Insolvente probabil nu, pot fi anumite situatii cand compania are fundamente bune, o structura buna, a fost restructurata partial, iar in acesti termeni putem discuta. Falimente nu vom finanta. Cum ar trebui sa arate o firma pentru a accesa fonduri private equity? Trebuie sa aiba o crestere, pentru ca din cresterea firmei ne facem noi banii. Trebuie sa aiba un produs in piata prin care sa fie diferentiata in piata. Astfel, nu va putea beneficia de finantarea noastra.

Cristian Nacu: In general cautam firme cu management performant. E foarte important ca businessul sa nu depinda doar de antreprenorul care vinde. Intotdeauna am insistat sa avem un management competitiv. In vremuri proaste un management competitiv te scoate din necaz. Noi suntem cei care incercam sa valorificam brandurile nationale. Cautam companii care au un brand distinctiv.

CRISTIAN NACU, partener Enterprise Investors.

Cristian Nacu: De ce sa aducem un fond de private equity intr-o companie? E o modalitate de a creste cu capitalul nostru. Poate fi o combinatie intre achizitie de actiuni si crestere de capital, dar totul se realizeaza pentru a finanta cresterea. La Macon Deva am investit mai mult decat am platit pe actiuni. La Profi la fel, cand am platit 65 milioane euro pentru o retea de 66 de magazine si acum are 130 de magazine. Capital de crestere mai avem inca o data pe atat pentru majorarea ulterioara.

Cristian Nacu: Profi, anul acesta a cumparat lantul de magazine Alcomsib din Sibiu, sunt in negocieri si cu alti vanzatori pentru a cumpara alte lanturi sau alte magazine individuale. Toata aceasta stiinta de a cumpara companii nu prea exista, singurii care am putut sa ii ajutam am fost noi. De cele mai multe ori intervenim si in management. Cel financiar este esential, am adus un CFO adevarat in toate companiile in care am intrat. Antreprenorii nu sunt convinsi de utilitatea unui CFO. Am facut asta si la Siveco, unde suntem actionari majoritari. Facem asta pentru a ajuta compania sa ia decizii in timp real, e visul oricarui manager sa stie care este efectul unui discount la vanzari in cashflow sau in contul de profit si pierderi. Daca nu primeste informsatii in timp real, poate sa constate ca a fost o decizie proasta. Nu o facem doar pentru noi, sigur ca sunt cerinte de raportare si pentru noi, dar fac parte din ansamblul de guvernanta corporativa pe care incercam sa o inbunatatim. Inseamna organizarea interna a companiei, ca sa raspunda nevoilor actionarilor. De multe ori gasim diverse confuzii, CEO care e si presedinte, manageri care sunt membri in board. Asa ca stabilim niste reguli.

FLORIN VASILICA, partener Ernst&Young

Cristian Nacu: Putem imagina cazuri de restructurare, dar este nevoie de o colaborare a tuturor creditorilor si a antreprenorului, care trebuie sa inteleaga ca bussinessul nu mai e al lui, ci al creditorilor.

Cristian Nacu: Avantajul unei firme ca a noastre este ca am avut 130 de companii cumparate si am rulat cateva mii de manageri. Majoritatea stau langa noi si practic in orice domeniu avem nevoie putem aduce o echipa de specialisti. Un lucru foarte important este ca avem o punga de bani, fonduri sunt si suntem interesati sa-i investim. Enterprise Investors investeste numai in regiunea ECE. Fondurile pot fi folosite in actiuni de restructurare, in conditiile unei companii care a luat decizii proaste. In 2008 se vindea fantastic, iar managerul a zis sa-si dubleze capacitatea de productie pe credit. Piata s-a prabusit si a devenit o companie cu probleme. Intre 2008 si 2011 majoritatea companiilor au avut o cadere. O indatorare excesiva duce la probleme mari. Daca o companie are o datorie de 10 ori EBITA, iar noi ii platim o parte din datorie, banca accepta ca trebuie sa mai scada din datorie. Astfel, ii mai ramane ceva si antreprenorului ca sa-si reia cresterea.

Claudiu Vrinceanu: Sa revenim la discutia despre campionilor in business.
Cristian Nacu: Da, ma bucur ca ai amintit de acest subiect. De 5, 6 ani suntem in campanie de selectare si descoperire a campionilor nationali. "Campioni romani in business" incearca sa gaseasca in fiecare an companiile care reusesc sa creasca intr-un mod profitabil. Anul trecut am avut castigatori interesanti, anul acesta la fel, va fi lansata pe 10 octombrie. Vrem sa ii aducem in fata tarii pentru a arata ca exista si oameni care pot face performanta.

Cristian Nacu: Ca sa fiu cinstit, cand am auzit ca Romania e in Top 10 piete dupa interesul de a investi in energie regenerabila, am avut un frison, amintindu-mi de imobiliare. Sunt multe proiecte, dar nu cred ca se vor face toate. O dezvoltare nesustenabila a energiilor regenerabile poate dauna industriilor clasice. Astazi e un domeniu la moda, dar mi-e teama ca vor pierde destul de multi oameni bani, pentru ca doar cateva dintre ele se vor finaliza.

Claudiu Vrinceanu: Ce necesitati de finantare au aceste companii?
Cristian Nacu: Sunt foarte diferite, depinde foarte mult de marime, de planuri de viitor, daca vor sa faca achizitii, dezvoltare organica, sunt multe aspecte.
Claudiu Vrinceanu: Ce sfaturi aveti pentru un campion din servicii sau transporturi. Ce e mai bine, sa se consolideze si apoi sa intre intrun deal cu private equity?
Cristian Nacu: Noi cautam companii mari, care sunt lideri de piata. E foarte dificila o achizitie si mai ales o integrare, sunt diferente intre culturi rganizationale, probleme operationale. Sfatuiesc companiile sa faca pasul acum, mai ales ca sunt oportunitati, dar doar daca sunt in stare, daca au capacitatea manageriala de a absorbi o alta organizatie.

Panelul 1 al conferintei

Florin Vasilica: In Romania este instalata o capacitate de 22.000 MW. In prezent se folosesc 8-9.000 de MW. Sunt proiecte in diferite stadii. Putem face un calcul cat este de sustenabil pentru Romania sa plateasca pentru un MW un pret de 100-150 euro.

Cristian Nacu: Ce marime trebuie sa aiba business-ul, pentru a fi finantat de noi?. Avem doua fonduri, unul pentru 20-25 mil. euro, al doilea de venture-capital care investeste pana in 5 mil. euro, aici putem lua si participatii minoritare. Nu e important sectorul. Sunt sectoare in care se creste foarte incet, fie din cauza pietei, fie a concurentei, sunt companii in care e nevoie de capital de dezvoltare. Trebuie sa fie un business care sa aiba crestere, sa fie bine condus.

Intrebare din public: Care ar fi sfatul dvs. in a ne dezvolta businessul (o firma din domeniul feroviar), in conditiile in care bancile nu sunt langa noi sau un fond de private equity?

Cristian Nacu: Imi este greu sa va dau sfaturi daca nu cunosc bine situatia. Dvs. aveti nevoie de capitalul de lucru, astfel pierdeti oportunitati. Puteti aduce bani din 3 surse: de acasa, de la banca sau din surse externe.

La bursa trebuie sa aveti grija. Este ca si cum ai invita la masa tot blocul. Daca inviti un fond de private equity ocupa un singur loc la masa si poate vine si cu mancare.

Nu vreau sa fiu inteles gresit, companiile trebuie sa fie bine pregatite pentru a fi listate. Am facut 27 de listari la bursa si dureaza cativa ani pentru ca firma sa faca fata rigorilor de a intra pe bursa.

Florin Vasilica: Pana nu se va reusi o restructurare a sistemului bancar in Europa este greu de crezut ca se va reporni motorul creditarii. Sunt multe banci in Romania care au capital, iar cele cu capital local, precum CEC si Banca Transilvania sunt mai dispuse la finantare. Bancile se vor axa pe clientii pe care ii cunosc si cu care au o experienta pozitiva.

Cristian Nacu: Nu am solutii in maneca pentru orice caz general si nici nu stiu viitorul. Putem discuta in functie de nevoile unei companii. Se poate atrage partial capital, o parte din datorie poate fi restructurata de banca, iar pe baza equity-ului ulterior se pot atrage noi surse de finantare.

Urmeaza DANIELA NICULESCU, director directia IMM la Alpha Bank.

Daniela Niculescu: O sa vorbesc intr-o nota de optimism conservator. Trebuie sa vedem unde suntem, mai exact dupa criza, unde lucrurile nu si-au revenit in toate sectoarele. As vrea sa mentionez sa luam aminte ca este bine sa ne gandim la competitivitate.

Statisticile arata ca creditul neguvernamental a crescut destul de mult in ultimul an fata de anii anteriori. Companiile au avut cea mai mare crestere, cu o dinamizare a creditului in lei. Desi la nivel de intentie, probabil ca companiile se vor confrunta cu un regulament de creditare in valuta. Daca ai afaceri care implica valuta vei avea acces la un credit in valuta. Dobanzile au intrat pe o parte descendenta, insa din pacate avem o stagnare a increderii in economie.

Daniela Niculescu: Cand vorbim de IMM-uri, discutam si de cifre de afaceri de 30 mil. euro si de 40 mil. euro si de 50 mil. euro. In fiecare banca, definitia IMM-urilor este alta. Vorbim de micro, unde abordarea de finantare este una, apoi cele mijlocii si cele mari. Vestile bune sunt ca IMM-urile din Romania au similaritati cu cele din UE, numarul de angajati, ponderea lor in economie. Din pacate, pe partea de valoare adaugata bruta, IMM-urile din Romania sub media UE.

Daniela Niculescu: O vesta buna este ca inmatricularile la RECOM au crescut cu 30% pentru IMM-uri. Radierile voluntare au scazut cu 70% in 2011, fata de 2010. O veste buna si pe partea de insolventa. Contractia insolventelor din T1, cea mai mare din ultimii 5 ani. Cererea de finantari a scazut, insa. Rata creditelor neperformante a crescut.

Daniela NICULESCU, Director Directia IMM, Alpha Bank Romania

Daniela Niculescu: Standardele de creditareau fost mentinute la un nivel constant, nu s-au inasprit in cazul IMM-urilor. O alta veste mai putin placuta este ca in Romania 15-16% dintre antreprenori apeleaza la credite bancare fata de 70% in unele tari din UE.

IMM-urile au niste dificultati, creditorii la fel. Aproape 50% dintre antreprenori considera ca mediul actual nu este propice dezvoltarii afacerilor. Ca si dificultati, IMM-urile considera ca standardele de creditare sunt aspre sau ca exista birocratie sau coruptie la nivelul mediul de afaceri. Ele sunt statistici si trebuie plecat de la faptul ca noi consideram ca relatia banca - antreprenor trebuie sa fie de parteneriat. O astfel de relatie, ca si o casnicie aduce probleme la care trebuie sa gasim o rezolvare.

Daniela Niculescu: Problemele bancilor atunci cand antreprenorii apeleaza la finantare. -Optimizarea fiscala, veniturile si profiturile mai mari in realitate decat in bilant. -Angajamentul redus din partea actionarului, bancile vor sa vada ca riscul antreprenorului este egal impartit cu cel al bancii.
-Predictibilitate redusa a afacerii. Procentul companiilor care si-au schimbat brusc domeniul de activitate a crescut cu 10-15%. Pentru finantare acesta este un dezavantaj.
-Competente manageriale. Managerul sa isi poata previziona afacerea si riscurile in aceeasi masura cu banca. Un plan de afaceri cu alte cuvinte. Prin cererile noastre, care pot parea birocratice. Va obligam prin ceea ce va cerem sa identificati niste riscuri la care nici nu v-ati gandit.

Intrebare din public:Daca ar fi sa va puneti in pielea unui antreprenor ati lua un credit in valuta sau in lei?

Daniela Niculescu: Diferentiarul de dobanda a fost atragator, prin urmare s-au luat credite in euro. Decizia este strict a antreprenorilor.
Cristian Nacu: Trebuie sa luati creditul in moneda in care aveti venituri.

Daniela Niculescu: Ce vrea sa vada banca de la antreprenori? Sunt lucruri care au fost cerute si inainte de criza, dar la care sa zicem bancile nu au acordat foarte multa atentie. Bancile vor sa vada daca exista piata. Mai este nevoie de competitivitate. Observam ca ne este greu sa fim inovativi. Am avut de a face cu antreprenori care au ziceau - am vazut si eu ca merge si am zis sa fac lucrul asta. M-am gandit sa copiez, dar nu este cea mai fericita alegere.

O banca se mai uita la capacitatea de rambursare a firmei si o atentie trebuie acordata lichiditatii. O firma cu profit pe hartie si fara lichiditati nu poate exista. Mai trebuie facut si un plan de afaceri. Aceste lucruri au aratat in anii de criza care sunt problemele generale.

Le recomand IMM-urilor linia de credit Kogalniceanu prin care pot accesa pana la 125.000 lei. Este o linie de credit cu subventie a dobanzii de pana la 70%, iar pentru firmele mici poate fi o gura de oxigen.

Intrebare din public: Pana in 2008 de ce ati dat credite foarte usor?

Daniela Niculescu: Rata de neperformanta a creditelor pentru IMM-uri acordate de Alpha Bank este mult sub piata. Noi am avut o politica prudenta. Nu am gasit un credit minute care sa sustina activitatea antreprenorilor in criza. Totusi, acolo unde au fost probleme, ne-am asezat la masa trativelor, bineinteles in cazul in care nu a ales insolventa.

Cristian LOGOFATU, fondator Bittnet Systems: de cate ori am fost in audienta la o astfel de prezentare, m-am simtit bine cand am auzit ca vorbitori au aceleasi probleme ca mine si m-am simtit extraordinar cand am auzit ca sunt si probleme mai mari. Sper ca prezentarea mea sa sa fie utila pentru antreprenori.

Cristian LOGOFATU, fondator Bittnet Systems

Cristian Logofatu: In 2009 a fost un moment dragut, era euforia aceea de dupa 2008 si visam sa facem milionul euro. Cel mai important in perioada respectiva a fost ca nu am parasit job-ul pentru a pastra o siguranta astfel incat sa putem face lucrurile bune. Prima sursa de finantare in primii 2 ani a fost cash-flow-ul pentru ca pentru alte surse de finantare aveam nevoie de istoric. Am lucrat si cu credit furnizor. Am cautat acei parteneri care tocmai intrau pe piata si aveau si ei nevoie de partaneri. Am urmarit sa vedem cand vendorii isi schimbau partenerii, astfel incat sa fie dispusi sa ne asculte. Am putut sa acordam un procent semnificativ subcontracorilor care faceau training. Am cautat multe proiecte mici, astfel incat sa nu te scoata din business un singur contract mare.

Cristian Logofatu: La finalul lui 2009, unul din furnizorii importanti ne-a zis ca nu mai avem linie de credit. Aveam avantaje ca aveam deja un profit si am mers inainte cu multe proiecte mici, pana in aprilie cand am reusit sa obtinem o finantare bancara. Am avut si noroc.

Cristian Logofatu: Faptul ca am avut multi partenerii si multe proiecte mici, ne-a adus dispersia riscului.

Cristian Logofatu: La banca trebuie sa ai un istoric, afaceri in crestere. M-a bucurat fondul de garantare, liniile de credit sunt garantate 80%. M-am pus in locul bancii? Asa iti dai seama ca intr-adevar ei au riscuri mari.

Cristian Logofatu: Avantajele, poate parea ciudat, este ca este ieftin. Daca rulezi proiecte multe si iti dimensionezi corect finantarea, atunci dobanda este ok. In plus poti sa iti misti mai repede activitatea. Am accesat si fonduri nerambursabile, Regio, in cazul nostru. Avantajul este ca primesti 200.000 euro cu contributie zero. Si creditele si proiectele nerambursabile sunt cei pentru care nu au nevoie de ei. Trebuie sa sustii la Regio ca nu poti finanta singur, in schimb la banca trebuie sa arati ca poti sustine afacerea, prin urmare este un tango.

Cristian Logofatu: Cand derulezi prin credit bancar investitia te va ajuta la TVA. Ca si companie maine iti deduci TVA-ul.

Atragerea unui business angel: ne-am propus sa fim o companie tranparenta, sa ajungem la bursa. Primul pas a fost ca atunci cand ne-am crescut profitul sa devenim un S.A. In mod special la noi ne-a ajutat participarea la Venture Connect.

Unde gasesti un business angel? Trebuie sa te duci unde exista niste oameni cu bani. Trebuie sa gsesti acel loc unde poti intra intr-o comunitate cu oameni cu bani, unde poti crea o poveste. Probabil ca este mai greu decat sa-ti gasesti o nevasta. Te asezi la masa cu un om cu experienta si trebuie sa ii explici de ce planurile tale sunt credibile.

Cristian Logofatu: Cum discuti cu un investitor? trebuie sa fii transparent, sa dai toate informatiile pe care le cere. O greutate este si sa ajungi la pretul comun. Este o problema de negociere. Dincolo de cash, este vorba si de experienta, acesti oameni vin cu un punct de vedere de afara care te ajuta.

Intrebare din public: Cu ce politica de pret ai iesit pe piata?

Cristian Logofatu: Ne-a fost evident ca nu putem sa ne batem cu jucatorii mari printr-un pret mai mic. Prin urmare, ne-am orientat spre proiecte mici, care poate erau neinteresante pentru ei.

Cristian Logofatu: Investitorul te ajuta sa mergi cu planuri pe termen mediu si lung, in timp ce banca te ajuta cu operatiunile zilnice, din punct de vedere al finantarii. Cel putin asa vad eu lucrurile.

Claudiu Vrinceanu: Cum vezi perspectiva unei listari?
Cristian Logofatu: Avantajul este ca niciunul din oameni nu este atat de puternic si metafora de mai devreme cu invitatii la masa este foarte buna, dar avantajul este ca niciunul nu este foarte puternic. Motivul pentru care avem acest vis este pentru ca ne-am incapatanat sa facem lucrurile ca in carti si modelul este sa ajungem la bursa pentru si mai mult prestigiu, Toate lucrurileacestea te ajuta. Mergem pe ideea de transparenta, desi suntem o firma de 15 persoane. Avem lunar o intalnire cu oameni foarte experimentati, un fel de board extern, oameni care vin si ne verifica, dar nu sunt actionari: Sergiu Negut, Andrei Pitis, Dan Stefan. Sunt oameni care ne ajuta sa ne validam strategia, pentru ca noi suntem in transee si ne batem.

Intrebare din public: De ce anterprenorii nu apeleaza la firme de consultanta ca sa-i ajute la optimizarea proceselor?

Cristian Logofatu: Mi se pare ca exista conceptul ca este copilul meu l-am crescut, nimeni nu poate stie mai bine ca mine ce se intampla. Ne este evident ca daca reusesti sa inveti de la altii esti pe fast forward.

Panelul 1 s-a incheiat. Urmeaza o pauza de jumatate de ora si apoi al doilea panel.

Pauza s-a incheiat, incepe panelul al doilea. Primul speaker este Popmei Lupsan, director adjunct Intercapital si vicepresedinte al Bursei de Valori Bucuresti.

Pompei Lupsan: Finantarea prin piata de capital este cea mai complexa operatiune. Nu o sa vedeti antreprenori veniti pe bursa fara sa fi avut finantare prin banca sau private equity inainte. Antreprenorii se uita spre private equity si abia apoi spre bursa. Piata de capital iti arata valoarea reala a afacerii. Banca iti cere niste garantii, este o alta negociere. Si in private equity este vorba de o negociere, afacerea ar putea sa valoreze mai putin decat credeai. Daca vrei sa vezi valoarea reala, vii pe bursa.

Pompei Lupsan: O sa va dau un studiu real. Este un model de la vecinii nostri polonezi, o companie listata pe bursa din Varsovia. Este un exemplu clasic de companie care ajunge la maturitate, vrea mult mai mult si opteaza pentru bursa. Cel mai important distribuitor pe piata de farmaceutice.
Cifre:
- in 2004 avea vanzari de 300 mil. euro, EBITDA 8.7 mil euro si cota de piata de 8.2%.

in 2011 avea vanzari de 1,.32 mil euro, EBITDA 23,9 mil euro si cota de piata de 30,5%.

Au inceput cu resurse proprii, au accesat banca, au si private equity in actionariat.

Pompei Lupsan: In 2004 compania se lista pe bursa de la Varsovia. Obtin 8 milioane de euro. De ce s-au listat pe bursa? Au zis ca e un domeniu cu potential foarte mare si nu vor sa creasca odata cu piata, vroiau de 2 ori cat piata.

Pompei Lupsan: Greseala majora facuta de antreprenori este ca au inceput sa viseze frumos. Cum si-au atras resursele? S-au dus la banci.
Reveind la compania poloneaza: din 2005 a inceput o activitate agresiva de achizitii si in 2008 a cumparat cel mai important competitor. Nu este interesant cum viziunea face diferenta?
Oferta publica a fost in vara si listarea in septembrie 2004 - compania era evaluata la 47,2 milioane de euro - cresterea fata de pretul de IPO este de 150%.
In septembrie 2012, compania este evaluata la 96,1 mil euro - peste 100% crestere fata de pretul din momentul listarii.
Pe langa cei 8 milioane de euro atrasi la listare, compania a derulat mai multe majorari de capital, a obtinut bani din piata de capital, fara costuri. Acei actionari ai companiei, cand au facut oferta, au mers pe niste recomandari facute de brokeri, un echilibru de a obtine finantare si de a avea si un istoric pozitiv.

Pompei Lupsan: Din momentul listari, creste reala a companiei poloneze a fost de 440%, insemnand o crestere medie anuala 50% (au dat si dividende). Cea mai importanta forma de finantare a fost piata de capital. Cand au cumparat compania, din 27 mil euro, 12 mil au fost obtinuti din piata de capital, un credit dar si resurse proprii.
Este vorba de o filosofie, trebuie sa recunoastem ca unii au putere si rabdare sa mearga inainte cu aceste proiecte. Niciun proiect nu este usor.
Finantarea prin bursa este de departe cea mai complexa forma de finantare. Romania nu are o piata dezvoltata pentru ca nu am ajuns la nivelul acesta de maturitate, sa vedem aceasta alternativa de finantare.

Urmeaza Catalin MICU, Managing Associate, Zamfirescu Racoti Predoiu.

Pompei Lupsan: Cu ce te ajuta piata de capital

- evaluarea corecta a afacerii. O valoare cu adevarat reala va fi pe bursa, pentru ca nu e o negociere directa, este pretul pietei
- notorietate. Promovare gratuita
-acces la surse de finantare cu costuri minime si diversificarea surselor de finantare.
-finantarea este pe termen nelimitat, majorari ulterioare de capital.
-cresterea valorii detinerii actionarilor initiali. Nu vreau sa credeti ca orice companie are un potential de crestere a cifrei de afaceri.
-simplificarea operatiunilor de registru si transfer de actiuni. Evidenta operatiuni
-cointeresarea angajatilor prin pachete de actiuni
-firma care face achizitii nu este obligata sa plateasca cash poate plati cu actiuni.

Pompei Lupsan: Piata de capital nu este un univers atat de complex cum pare. Momentul alegerii listarii este poate cel mai important din viata unei companii. La banci te duci de n ori, testezi private equity, venture capital, dar pe bursa vii o data. Daca momentul e prost, foarte greu mai poti repara. Nu trebuie uitat ca nu vii pe bursa doar ca sa iei bani, ci vii pe bursa sa iti cauti aliati, prieteni.
Problema la noi este ca antreprenorul listat pe bursa priveste cu ostilitate la ceilalti actionari. Poate merita sa ii asculti. Noi nu am depasit acest moment, nu am ajuns la maturitatea la care sa ne dorim sa avem o placinta foarte mare si doar o bucatica mica din ea, ci vrem o placinta mica, dar care sa fie toata a noastra.

Catalin Micu: Private equity este o perioada intermediara inainte de listare. Private equity se poate materializa si intr-o forma ideala. Cumperi un pachet dar te obligi sa suporti si o parte din investitii. Daca mergi la banca trebuie sa investesti suma conform planului depus. Partenerul iti ofera o parte din bani si ii investesti cum vrei.

Aportul la capital este o procedura anterioara listarii. Foarte multi clienti accepta sa piarda controlul pentru a beneficia de know-how-ul partenerului. La un business detineai 100% dintr-un business de 3 milioane, poti ajunge sa detii 30% dintr-un business de 15 milioane.

Este mult mai flexibil sa mergi prin finantarea private equity decat prin finantarea directa. Poti fixa niste mecanisme independente pentru a-ti controla businessul.

Catalin Micu: Ce reprezinta private equity pentru cei care ar vrea sa se finanteze printr-un astfel de sistem? Este mult mai mult decat o forma clasica de creditare. Presupune atragerea unui partener care poate facilita o listare mai avatajoasa. Dezvoltarea unor divizii noi de activitate, printr-un partener cu experienta necesara.

ERATA: Declaratia corecta a Danielei Niculescu de la ora 11:03 este: Rata de neperformanta a creditelor pentru IMM-uri acordate de Alpha Bank este mult sub piata. Noi am avut o politica prudenta. Nu am gasit un credit minune care sa NU sustina activitatea antreprenorilor in criza. Totusi, acolo unde au fost probleme, ne-am asezat la masa trativelor, bineinteles in cazul in care nu a ales insolventa.

Catalin Micu: Sunt exemple de companii in care neintelegerile dintre parteneri, fara a exista posibilitatea unei supape, a cuiva care trebuie sa ia o decizie, au dus la scaderi drastice ale business-ului.

Catalin Micu: Partenerii s-au "pipait" cativa ani, au guvernat un business si pe urma au ales sa nu mai continue impreuna. Trebuie sa existe o clauza de reziliere, pentru ca astfel se ajunge la un blocaj.

Tot mai mult am vazut in tranzactiile din ultimul an ca s-au facut cu dorinta clara si asumata de a face peste 2,3,5 ani listarea companiei. Private equity a ajuns devenit practic un pas pentru listare.

Catalin MICU, Managing Associate, Zamfirescu Racoti Predoiu

Cristian Nacu: As vrea sa fac doua precizari. Prima legata de deshiderea a noi canale de distributie. Fondurile de private equity ajuta la internationalizarea business-urilor. Ca pas urmator, listarea la bursa recunoaste aceasta internationalizare printr-o valoare mai mare.

In ceea ce priveste rascumpararea de actiuni, sfatul meu este sa fie folosite cu mare prudenta astfel de clauze, pentru ca pot fi foarte costisitoare. Daca iti propui sa rascumpari, s-ar putea sa fie cel mai scump imprumut pe care l-ai luat vreodata.

Pompei LUPSAN, vicepresedinte Bursa de Valori Bucuresti

Urmeaza Irina ZUGRAVU, Managing Partner, Vapro.

Irina ZUGRAVU, Managing Partner, Vapro.

Irina Zugravu: Ma intreb daca exista in public persoane care au accesat fonduri europene? Deocamdata, nu. Daca nu sunt exemple in sala, am incercat sa vin cu cateva exemple practice pentru a face o dezbatere.

E bine ca un IMM sa porneasca de la o idee fezabila. Este total gresit si cele mai multe credite de tipul asta au fost un esec. Urmeaza o faza de aplicare, unde noi cu companiile incercam sa dezvoltam un plan de afaceri, dupa care este semnat contractul. Acesta trebuie citit inainte de scrierea unui proiect.

Urmeaza demararea proiectului. Confirm ca intarzierile sunt mai mari decat cele prevazute in contract. O relatie buna cu banca este necesara pentru asigurarea cash-flow-ului.

Am avut companii care si-au primit banii si s-au apucat de alte proiecte. Dupa ce proiectul s-a incheiat tineti cont ca mai exista o monitorizare de 3-5 ani in care se urmaresc diferiti indicatori: cifra de afaceri, profit.

Irina Zugravu:Am selectat din finantarile existente cateva mai interesante pentru IMM-uri. In calitate de consultanti am avut ocazia sa spunem de multe ori ca se poate finanta aproape orice, de la echipamente IT si abonament la internet, participare la expozitii sau consultanta, la constructii de unitati de productie si echipamente, training-uri pentru angajati si asa mai departe. Am incercat sa facem chiar noi ca beneficiar un proiect, pentru achizitia de echipamente IT. Asteptam de mai bine de un an aprobarea.

Panelul 2 al conferintei "Antreprenor, caut finantare", cel mai important si interactiv for de dezbateri dedicat pietei de fuziuni si achizitii, organizata de wall-street.ro, in parteneriat cu Ernst&Young, Enterprise Investors si Alpha Bank.

Irina Zugravu: Trebuie sa tinem cont intotdeauna ca exista costuri vizibile si altele care se vad mai tarziu. Cand decidem sa intram intr-un proiect este posibil sa obtinem finantare sau nu. Este bine sa fie implicate resurse competente pentru identificarea tuturor resurselor posibile.

Un cost mai este intre depunerea si implementarea proiectului. In acea perioada daca exista planuri de extindere va trebui sa amanati pentru ca riscati ca proiectul sa nu mai fie eligibil.

Ca beneficii este o finantare nerambursabila, nu o mai dam inapoi. In proiectele de resurse umane puteam introduce cheltuielile salariale in proiect.

Va conta in perioada urmatoare de progamare experienta din domeniu. Autoritatile au confortul ca o organizatie cu experienta se va ocupa mai bine de banii europeni.

Irina Zugravu: Va mai dau ca exemplu un proiect de investitii in domeniul de productie. O investitie in active, o hala de productie noua, o extindere de fapt, plus echipamente noi. Este vorba de aproape 330.000 euro finantare nerambursabila, plus expertiza necesara pe partea de proiectare.

In astfel de finantari europene trebuie sa tinem cost si de diferente de curs valutar, pentru ca scrii proiectul in 2009 si primesti banii in 2 ani. Mai necesita si finantari adiacente pentru cofinantare, spre exemplu.

Irina Zugravu: Lipsa de experienta este o alta problema de care companiile s-au lovit. Un consultant cu experienta iti poate da confortul ca proiectul se deruleaza cum trebuie.

Cele mai multe corectii financiare in finantarile europene se fac din cauza greselilor pe achizitii publice. De aceea trebuie sa ai grija si in aceasta arie.

Irina Zugravu: Desi nu mai sunt asa multe posibilitati ca acum 2-3 ani sunt 3 finantari lansate si prin care IMM-urile pot accesa fonduri.

Consultanta, cu finantare de pana la 170.000 lei. Noi consideram ca este o finantare foarte buna pentru IMM-uri sa-si reevalueze activitatea.

Mai este una pentru IMM-urile din industrie si inca una de la MFP, prin care se prevede finantarea a 50% din costurile eligibile in turism, productie si sectorul medical.

Urmeaza Robert Serban, fondator Gral Medical

Robert Serban, fondator Gral Medical

Robert Serban: O afacere pleaca de la viziunea antreprenorului. Orice finantator cumpara antreprenorul. O sa incerc sa va prezint viziunea mea asupra surselor de finantare.

Banca este un tip de finantare destul de usor de digerat pentru un antreprenor, dar in criza este foarte greu de obtinut finantare. Ipotezele de la risc nu au nicio legatura cu realitatea. De asemenea, sunt banci care spun ca nu iti cunosc domeniul si ajungi sa iti iei consultanti sa le explice. La final, observi, ca acel credit bancar, ar insemna sa faci un business prost.

Fondurile nerambursabile. Eu am obtinut un ajutor de stat si m-am dus la banca, care a fost incantata. Apoi am ajuns la partea de risc, care imi spune ce se intampla daca nu mi se ramburseaza la timp. Dupa ce m-am enervat, m-am gandit ca s-ar putea sa aiba dreptate.

Am inceput sa ma intreb daca voi fi in stare sa dau banii inapoi, daca nu imi vine rambursarea.

Robert Serban, fondator Gral Medical: Ma duc la private equity. Poate sa fie o varianta daca vrei sa faci exit, daca vrei sa rasmai in business, nu este nicio varianta. Incepi sa gandesti dezvoltarea si apoi un exit. Catre un investitor strategic sau catre bursa, care poate fi o varianta foarte buna de iesire la un moment dat, dar dupa pregatirea pe private. Mai exista o varianta de finantare: cea de emitere de obligatiuni. Ar putea sa fie intre credit si increderea in bursa. Nimeni nu a dezvoltat o zona asta.
Sunt foarte putini jucatori in Bursa, sunt putini cei care cumpara si vand, In America, bizonul de pe strada cumpara si vinde, e o chestie de incredere. E putin sa iti tii un gen de incredere cu putini jucatori. Eu ma intreb: ce castig eu? Dividende sau banii pe care ii iau la vanzare. Foarte tare nu ma incalzeste ce scrie pe bursa, daca eu ma hotarasc sa o vand, se prabuseste, este legata la T0 de mine. Private equity te cumpara si pe tine, conditia e sa ramai acolo si sa faci un program, altfel nu ne jucam. In momentul listarii, putine companii si-au facut sistem corect de companie multinationala.
Ma uit in piata mea: una din companii e listata, alte companie are doua fonduri de investitii si au mari prbleme inauntru. rata de crestere a lor a scazut, cifra de afaceri a scazut, viziune de afaceri de la inceput s-a schimbat total, ceea ce mie mi se pare o mare prostie. La momentul acesta, decizia mea este sa ma dezvolt din fonduri proprii.

Robert Serban: Finantarile sunt la nivelul din 2001 - 2002. Bancile tremura la fiecare ban pe care il dau. Fondurile europene nu functioneaza din cauza politicului. Private equity functioneaza numai daca vrei sa-ti vinzi pravalia. Finantatorii trebuie sa inteleaga ca finantarea este conforma cu antreprenorul.

Pompei Lupsan: O emisiune de obligatiuni este o alternativa de finantare. Mai sunt si actiunile preferentiale, poate fi un mix, noi nu avem acest produs. Eu as alege o emisiune de obligatiuni. La credit bancar este dobanda. Pe bursa poti sa emiti obligatiuni si sa platesti principalul la scandeta. Apoi, nu ai un singur creditor, ai o masa de obligatari, cand onorezi intelegerea, nimeni nu te intreaba de sanatate. Apoi, devii foarte vizibil si te adresezi tuturor si costurile pot sa fie mai bune.

Claudiu Vrinceanu: Cand vom vedea campioni ai economiei pe bursa, prin listari sau emisiuni de obligatiuni?
Pompei Lupsan: Mi-as dori sa facem si maine. Exista schimbarea conducerii Bursei de cateva luni, se spune ca piata de capital nu si a gasit locul si este adevarat, desi nu imi place sa spun asta. Asistam la o noua conducere, exista perspective sa avem o emisiune de obligatiuni private pe piata de capital, in curand.
Catalin Micu: In gama clientilor nostri, nimeni nu s-a aventurat spre o posibila listare sau nu. Inainte de a tenta o listare, clientii atrag fie un partener de imagine, care sa adauge credibilitate businessului, fie au tras de partea lor un partener international, cu experienta in acelasi domeniu, care a adus know-hou-ul necesar pregatirii companiei, inainte de listare.
Adi Lupsan: Stiti cat intra din Pilonul 2 de pensii private? Peste 60 mil euro. Vorbeam cu un jucator foarte important din Pilonul 2 si imi spunea ca isi doreste diversificare, ca vrea emisiuni corporative, ca sa se poata diversifica. Deci eu cred ca astfel de emisiuni de obligatiuni ale companiilor private pot avea un succes veritabil.