Inceputa in urma cu 200 de ani, afacerea Borsec a adus anul trecut proprietarilor sai peste 100 de milioane de euro.
äPovestea Borsecului a inceput dinainte sa ne fi gindit la aceasta afacereô, spune Octavian Cretu, presedintele Romaqua Holding, compania care detine Borsec.

Inainte de a intra pe segmentul productiei de apa minerala, Cretu ocupa functia de director general la Comchim, unde a cumparat pachetul de actiuni detinut de stat.

äTotul a inceput atunci cind ne-am hotarit sa privatizam pe Legea 77 din 1994 Comchim SA, care este o fosta centrala industriala. Firma desfacea la intern intregul import de marfuri chimice centralizate de stat. Daca vreti, era un instrument al conducerii centralizate a economiei. Bineinteles ca asta era ideea veche de comert in care statul dirija tot, cine cumpara, cine videa, la ce preturi etc.ô, isi aminteste Cretu despre modul in care se faceau afacerile pe atunci.

äAm sesizat ca acest lucru nu are cum sa continue si ne-am gindit cum o sa scoatem noi banii, la cit o sa cumparam... Pina la urma, ne-am luat inima in dinti si am pus la bataie tot ce aveamô, spune Cretu despre prima afacere din domeniul comertului, care nu avea viitor la momentul respectiv.

äE un fel de a spune ca faceam comert. Ni se spunea źuite, intreprinderile astea de comert exterior o sa-ti aduca materiile astea prime, pe care tu le vinzi acestor intreprinderi din economia nationala, la preturile astea╗. Deci asta nu e comert, pentru ca nu aveai tu initiative. Aceasta poveste a durat pina la disparitia comertului centralizat, pina cind statul nu a mai intervenit, incepind cu semestrul intii al anului 1992. Pe urma, firma a trait din stocuriô.

Afacerile cu statul stau in comisioane

äAm cumparat acest Comchim, desi am vazut foarte clar in viitor si am remarcat ca nu are nici o sansa sa supravietuiasca chiar si cu toate aceste intermedieri gen źda-mi tu banii ca-ti cumpar eu materia prima╗. E de ris, uitindu-te in lume si vazind cum se fac afacerile. Din pacate, acest mod de business mai este inca prezent numai in industria de stat, unde intermedierea este vehiculul comisionului.ô

Cu statul nu a avut niciodata relatii contractuale si s-a ferit de acest lucru. äNu-mi plac afacerile cu statul pentru ca nu mi-a placut niciodata ideea de comision.ô

Restructurare de profil

äEu am preluat Comchim in 1993. Tot atunci m-am gindit sa restructurez profilul. Pe mine, avind experienta in partea de productie, m-a atras aceasta latura, pentru ca productia da seriozitate si stabilitate oricarui sistem economic. Comertul, stiti cum e, azi il faci, miine nu-l faci. Sint atitea povesti de succes care au inceput cu źvai ce mobila faceam eu pentru Grecia╗ si s-au terminat źdar a murit grecul. Cine mai cumpara? Am dat faliment╗.

Trebuie sa te gindesti la intemeierea unui business atit de mare, si cu cit este mai mare, cu atit este mai riscant pentru ca inputul este substantial. Trebuie sa gindesti in perspectiva la posibilitatile de dezvoltare si la posibilitatile reale de vinzare.

Criteriul cel mai important pentru mine a fost cel valoric. Sintem prea saraci ca sa investim intr-un lucru ieftin si prost. Si atunci am zis: care este locul care este neprivatizat si in care noi am putea sa intram?ô

äAtunci am ales Borseculô

A inceput sa se gindeasca la acest proiect inca din perioada 1996-1997. Stia ca va fi o afacere greu de inceput. äA fost o investitie extrem de costisitoare pentru ca tehnologia de acolo avea peste 35 de ani vechimeô, spune Cretu despre cum a gasit fabrica.

äInvestitia initiala a fost de 25 de milioane de marci germane in 1998. In aceasta suma a intrat cumpararea de la FPS a actiunilor si apoi achizitionarea liniilor de fabricatie. Liniile tehnologice performante sint foarte scumpe. Pe cele vechi le-am scos pur si simplu.ô

äTot ceea ce producem noi este in regim de ultraclean. Am folosit din primul moment cea mai buna tehnologie existenta la acea data, tot din aceasta obsesie a mea pentru partea de calitate. Am investit continuu si am devenit primul imbuteliator de orice lichid din Romania. Am fost primii din industria de imbuteliere care au implementat sistemul ISO. Al doilea a fost Tuborg.ô

Schimbare de nume


Romaqua Group SA Borsec a luat nastere la 1 ianuarie 1998 prin schimbarea denumirii fabricii din Borsec care se chema Regina Apelor Minerale Apemin Borsec.

äRegina Apelor Minerale este un titlu. Nu noi am denumit-o astfel. Este titlul acordat, impreuna cu Medalia de Aur, de imparatul Franz Josef in 1873, la Tirgul de la Viena. Dar nu era o denumire buna pentru o firma. De aceea, noua ni s-a parut ca acest nume de Romaqua este foarte sugestiv pentru domeniul nostru de activitateô.

Comchimul nu l-a vindut, dar i-a schimbat denumirea, avind in vedere ca 95% din toata activitatea companiei este in domeniul alimentar. äSuna cam rau cind intreba cineva cine sint proprietarii de la Romaqua Group SA Borsec. źPai, Comchim!╗. Suna nepotrivit. Nu era o denumire pentru domeniul nostru de activitate. Am cumparat de la FPS Comchimul, pe aceasta Lege 77, care acum se numeste Romaqua Holding.ô

Sursa: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=4605&art=60&cHash=6543e64e5d

Aboneaz─â-te pe

Calculator Salariu: Afl─â c├ó╚Ťi bani prime╚Öti ├«n m├ón─â ├«n func╚Ťie de salariul brut ┬╗

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat ├«n 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari juc─âtori din industria rom├óneasc─â de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezen╚Ť─â pe pia╚Ťa media, ne-am propus s─â fim o surs─â de inspira╚Ťie pentru mediul de business, dar ╚Öi un canal de educa╚Ťie pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiar─â.├Än plus, Wall-Street.ro are o experien╚Ť─â de 10 ani ├«n organizarea de evenimente B2B, timp ├«n care a sus╚Ťinut peste 100 de conferin╚Ťe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&s─ân─âtate sau imobiliare. Astfel, am reu╚Öit s─â avem o acoperire complet─â - online ╚Öi offline - pentru tot ce ├«nseamn─â business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din sec╚Ťiunea Companii »


Setari Cookie-uri