La ora actuala, organismele modificate genetic, adica acele plante de cultura obisnuite carora, prin intermediul unor tehnici moderne de inginerie genetica, li se transfera anumite gene, sint cultivate in mai toata lumea. Perceptia si, in special, mentalitatea consumatorilor fata de aceste plante este insa destul de diferita. Mai precis, Uniunea Europeana le accepta, dar cu o oarecare reticenta, in timp ce Statele Unite fac lobby puternic pentru acceptarea pe scara larga a acestor tipuri de plante. In tot acest conflict de interese, Romania incearca sa nu supere pe nimeni.
Parerea Uniunii Europene conteaza insa cel mai mult. Romania este partener loial al tarilor din clubul Uniunii Europene, din care si noi vom face parte. In consecinta, politica acceptata in UE va fi si a noastra. Pe de alta parte, Romania doreste sa dezvolte relatiile in domeniul agriculturii cu toti marii producatori agricoli, indiferent de pozitia lor referitoare la organismele modificate genetic, ne-a spus Adrian Tibu, purtator de cuvint in cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale.
UE, inca reticenta fata de OMG-uri
Cu toate ca este mult mai reticenta decit SUA in ceea ce priveste beneficiile organismelor modificate genetic, in ultima perioada si Uniunea Europeana a demonstrat o mai mare acceptabilitate fata de OMG-uri. Astfel, in mai, anul trecut, Uniunea Europeana a ridicat moratoriul, impus in urma cu sase ani, asupra introducerii pe piata de noi produse modificate genetic. Comisia a aprobat atunci importul porumbului zaharat, modificat genetic pentru utilizare in alimentatia omului, in stare proaspata sau procesat.
Totusi, deschiderea Comisiei Europene fata de noile tehnologii este frinata de mentalitatea cetatenilor aflati inca sub imperiul efectelor bolii vacii nebune. Totul este o chestiune de marketing. In statele comunitare, supermarketurile refuza sa cumpere produse obtinute din plante modificate genetic. In schimb, promoveaza produsele ecologice, care sint mult mai scumpe, explica Sin Constantin, specialist in OMG-uri din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. Potrivit acestuia, UE are si dezavantajul unor exploatatii de mai mici dimensiuni comparativ cu SUA, fapt ce dezavantajeaza culturile de plante modificate genetic. Printre statele europene producatoare de plante modificate genetic se numara Spania, Germania, Romania si Bulgaria.
Cel mai mare producator de astfel de plante pe batrinul continent este Spania, care inca din 1998 cultiva porumb modificat genetic. In 2004, aceasta tara a cultivat porumb transgenetic pe suprafete de 60.000 de hectare.
SUA, statul cu cea mai mare productie de OMG-uri
Anul trecut, la nivel mondial s-au cultivat cu plante modificate genetic 81 de milioane de hectare. Dintre acestea, numai Statele Unite ale Americii au cultivat 47,6 milioane de hectare. In jur de 85-90% din culturile cu soia sunt modificate genetic, iar din suprafata cu bumbac, 80% este transgenetica. Nu in ultimul rind, in SUA se mai cultiva cartofi si papaya. La o diferenta considerabila de prima clasata, SUA, locul secund in topul celor mai mari cultivatori de plante modificate genetic il ocupa Argentina, cu o suprafata de 16,2 milioane de hectare. Totodata, la nivelul anului 2004, Canada a cultivat 5,4 milioane de hectare cu OMG-uri, Brazilia 5 milioane de hectare, iar China 3,7 milioane de hectare.
Soia americana pe tarim romanesc
Aflata la rascruce de interese intre Comunitatea Europeana si SUA, tara noastra cultiva, incepind din 1999, sapte-opt soiuri diferite de soia modificata genetic. In catalogul soiurilor din Romania sint inscrise 14 soiuri de OMG, din care se cultiva numai sapte-opt, sustine specialistul ministerial. De asemenea, pe suprafete de citeva zeci de metri patrati, Institutul de Testare si Inregistrarea Semintelor testeaza modul de adaptare a unor noi soiuri de soia si porumb modificate genetic. Se fac teste pentru a vedea in ce masura noile soiuri se adapteaza la conditiile de sol si clima din Romania, a mai spus Sin.
Anul trecut, in tara noastra culturile de plante modificate genetic se intindeau pe 58.000 de hectare, adica aproximativ 0,6% din suprafata arabila a Romaniei. Aceste culturi sint insa realizate de doua mari companii americane: Monsanto si Pioneer Hi-Bred International, Inc. In ultima perioada, suprafetele au crescut in medie cu 20% pe an.
Pro si contra organismelor modificate genetic
Pina la ora actuala, nici un studiu stiintific nu a putut demonstra faptul ca plantele modificate genetic ar putea dauna in vreun fel sanatatii omului sau animalelor. Mai mult, specialistii sustin ca o cultura de plante transgenetice asigura un spor de productie cuprins intre 16 si 50% fata de o cultura traditionala. Aceasta intrucit acest tip de culturi permite o distrugere mult mai eficienta a daunatorilor. Dezavantajul ar fi ca semintele sint in medie cu 10-15% mai scumpe decit cele obisnuite. Cu toate acestea, nu putine au fost vocile care au atras atentia asupra unor potentiale pericole la care se expune omul consumind produse care au la baza OMG-uri. In UE si chiar si in Romania exista obligativitatea etichetarii produselor ce contin OMG-uri.
Bulgaria interzice OMG-urile
Parlamentul bulgar a interzis producerea si comercializarea unor organisme modificate genetic, printre care se numara si griul, informeaza site-ul novinite.com. Conducatorii bulgari explica masura prin dorinta lor de a se alinia la normele Comunitatii Europene, avind in vedere apropierea momentului ianuarie 2007. Legea reprezinta o schimbare radicala pentru statul din Balcani care, in ultimul deceniu, a experimentat o serie intreaga de OMG-uri, printre care si tutunul. Bulgarii au votat interzicerea unei liste cu produse modificate genetic precum tutunul, trandafirii, griul sau strugurii.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
