In cei peste doi ani de cand conduce operatiunile olandezilor de la FrieslandCampina in Romania, Jan Willem Kivits a fost mai mult o prezenta discreta, cu foarte putine aparitii in presa. Subiectul laptelui importat din alte tari a reprezentat insa o dezbatere fierbinte in ultimele zile, executivul olandez explicand pentru wall-street.ro cum arata strategia companiei in aceasta zona si care sunt relatiile producatorului cu fermierii romani.

FrieslandCampina, producatorul Napolact, s-a aflat recent in centrul unei crize de comunicare pe tema unui subiect deosebit de sensibil. Pe scurt, compania olandeza a incheiat colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui de mici dimensiuni din nord-vestul Romaniei, producatorul fiind vizat in acest context de acuzatii privind o asa-zisa favorizare a importurilor de lapte din Ungaria. In acest sens, Jan Willem Kivits explica faptul ca 95% din laptele utilizat de companie in Romania provine de la cele 1.000 de ferme cu care producatorul lucreaza pe plan local. Acestea sunt localizate in special in zona Cluj, Mures si Satu Mare.

Producem si vindem circa 95% din produse in Romania. Aveam relatii cu fermierii dinainte de 2000, cand lucram cu aproximativ 150 de fermieri, acum lucram cu 1.000 de ferme. Colectam in fiecare zi aproximativ 250.000 litri de lapte. Ajutam fermierii pe partea de consultanta: cum trebuie pastrate vacile in conditii optime, ce hrana sa le ofere pentru a produce mai mult lapte, cum pot fi mulse, programe pentru a mentine animalele sanatoase”, explica CEO-ul FrieslandCampina Romania, subliniind ca valoarea investitiilor facute pana acum in fermele partenere se ridica la aproximativ 500.000 de euro.

Laptele colectat este folosit ulterior in cele doua unitati de productie pe care compania le detine la Cluj si Mures. In urmatoarea perioada, FrieslandCampina va inchide productia de branzeturi de la Carei, urmand sa o transfere in fabrica de la Cluj, unde compania mai produce si ambaleaza lapte. In fabrica din Mures producatorul detine linii de productie pentru iaurturi, smantana si linii de ambalare branzeturi.

In cazul Napolact folosim doar lapte din Ardeal, laptele importat fiind utilizat pentru alte produse. Nu stiu de ce Ungaria a intervenit in discutie, poate este vorba de natura politica. Eu sunt olandez si nu inteleg astfel de sensibilitati. Sa importam reprezinta un cost aditional, noi, de fapt, nu economisim nimic”, comenteaza Kivits.

El detaliaza ca in 2013 pretul la lapte a inregistrat cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. Astfel, la finalul anului trecut preturile urcasera chiar si cu 15% fata de aceeasi perioada din 2012. “Preturile pe piata din Ungaria, spre exemplu, erau la 2,20 lei per litru, ceea ce este enorm. In general, laptele din Romania este cel mai accesibil ca pret din regiune. In medie, pretul pe litru este de 1,4 lei. In acest moment, in Ungaria si Polonia este 1,5 lei, daca mergem spre nordul Europei urca la 1,7-1,8 lei. Daca mergem in Grecia este 2,1 lei. E mai interesant sa produci mai aproape in aceste conditii. Uneori trebuie sa mai importam lapte pentru ca nu exista suficient lapte in piata. In prezent, Romania importa mai mult lapte decat produce. Spre exemplu, in noiembrie si decembrie cand am avut nevoie de lapte si exista un deficit in piata a trebuit sa platim 2,2 lei per litru. Doua treimi au venit din Ungaria si o treime din Polonia. Anul trecut am importat 10 milioane de litri”, spune executivul FrieslandCampina.

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, importurile de lapte contractate de procesatori au cunoscut o crestere de 62%, cu 36.838 tone mai mult decat in 2012.

“Preturile sunt influentate ori de excesul de lapte existent in piata sau de deficitul de lapte. Din pacate, in Romania multe ferme inca produc in stilul vechi, traditional, ceea ce inseamna o productie mare pe timp de vara si insuficient pe timp de iarna. Noi nu putem avea o influenta directa pe evolutia pretului. Avem scenariile noastre, insa daca alte companii ofera un pret mai bun pe lapte putem pierde ferme si invers”, mai spune Jan Willem Kivits.

Potrivit acestuia, FrieslandCampina ofera fermierilor romani un pret cuprins intre 1,2 si 1,7 lei pe litru, alaturi de o prima pentru nivelul de grasime sau proteine din lapte. In trecut, valoarea oferita se situa in jurul a 0,80 de lei pe litru.

Napolact

Decizia de a renunta la colaborarea cu 50 de centre de colectare a laptelui este motivata de executivul FrieslandCampina Romania prin faptul ca producatorul doreste sa aiba o trasabilitate mai mare a laptelui colectat, dar si prin diferenta mare de productie intre iarna si vara, aceasta ajungand pana la 40%. Centrele de colectare in cauza livrau in medie pe zi undeva la 250 de litri de lapte, cantitatea putand ajunge pet imp de vara si sub 160 de litri.

“Acestea sunt centre care contin un tanc de racire unde aproximativ 5 fermieri livreaza lapte zilnic, iar noi il colectam a doua zi. Sunt mici producatori, care au in medie 4 vaci. Pentru a controla cantitatea si calitatea laptelui vrem ca laptele sa fie livrat direct catre noi. Nu spun ca laptele nu este bun, insa e mai dificil de controlat. Am ales sa mergem mai departe cu acei fermieri care investesc in fermele lor, vrem sa investim in acele afaceri de familie care au 20-25 de vaci pentru a le ajuta sa se extinda. In unele tari fermele nu scad sub 90 de vaci sau chiar 150. In ultimii ani au existat mai multe probleme cu laptele materie prima in Romania, cel mai cunoscut si recent fiind scandalul aflatoxinei. Nu este o chestiune legata de producator, ci de fermier. Este vorba de trasabilitate. Eu ca si producator daca cumpara lapte si apare o problema trebuie sa stiu de la ce ferma este. E dificil in cazul unui centru de colectare pentru ca intr-un tanc este livrat lapte de la mai multi fermieri ceea ce face imposibila detectarea celui responsabil”, puncteaza Kivits.

Doar 5.000 pana la 10.000 de fermieri romani sunt pregatiti pentru ce va urma dupa 2015

In prezent, compania mai lucreaza cu 120 de centre de colectare a laptelui. In plus, majoritatea fermierilor cu care colaboreaza au intre 25 si 100 de vaci, acestia reprezentand 80% din parteneri. De la cele 1.000 de ferme, producatorul colecteaza in fiecare zi aproximativ 250.000 de litri de lapte. Cantitatea necesara pentru acest an este de 90 de milioane de litri, potrivit calculelor companiei.

Lucram intr-o piata deschisa. Nimeni nu stie ce se va intampla dupa eliminarea cotelor la lapte.

In opinia CEO-ului FrieslandCampina Romania, putem vorbi de un business sustenabil in cazul fermelor care au peste 25 de vaci. “Exista in jur de 700.000 de fermieri care detin vaci. Exista de asemenea si un fel de cultura, stil de viata taranesc ce se doreste a fi protejat. In opinia mea, aceasta se poate aplica din momentul in care o afacere de familie devine sustenabila si principala sursa de venit o reprezinta produsele pe care le realizezi. Mai mult, activam intr-o piata deschisa, o piata europeana, care din 2015 va elimina cotele la lapte si nimeni nu stie ce se va intampla. Cu siguranta presiunea asupra Romaniei va creste, la fel cum se va intampla si in alte tari. Trebuie sa ne pregatim pentru acest moment, trebuie sa avem afaceri sustenabile. Cred ca doar 5.000 pana la 10.000 de fermieri care sunt pregatiti pentru acest moment”, subliniaza Jan Willem Kivits.

In acest context apare si problema varstei inaintate a fermierilor si chestiunea succesiunii in afacere, in conditiile in care de cele mai multe ori capul familiei are peste 65 de ani, iar copiii nu doresc sa preia afacerea.

Un alt aspect adus in discutie este piata neagra a laptelui, care, potrivit estimarilor, musca o felie de 50% din industrie, incurajata si de valoarea ridicata a TVA. “Viitorul apartine insa supermarketurilor care ofera produsele intr-un spatiu adecvat, in frigidere, nu pe trotuar la 40 de grade. Vad de asemenea ca produsele de brand castiga teren datorita sigurantei pe care o ofera. Exista TVA si de 2% la produse lactate, insa un nivel de 6% ca in Olanda cred ca este rezonabil in opinia mea”, declara Kivits.

Potrivit acestuia, 50% din pretul produsului final de la raft il reprezinta in cazul companiei sale pretul platit pentru lapte, 35% revine pasteurizarii si ambalarii produsului, iar 15% il reprezinta transportul. “Colectam laptele de la ferma, ajunge la receptia fabricii unde trece printr-o serie de teste, este pasteurizat, apoi fabricam laptele, il ambalam, il depozitam, il transportam fie direct la magazin, fie intr-un depozit logistic, si apoi ajunge in magazin. Apoi ramane la latitudinea magazinului, care trebuie sa faca profit, noi trebuie sa facem profit, si peste toate acestea platim si 24% TVA”, afirma executivul.

Eram mai pesimist acum un an. 2015 se anunta un an bun!

In ceea ce priveste evolutia afacerilor in prima jumatate a anului, CEO-ul FrieslandCampina Romania vorbeste despre crestere pe toate categoriile de produse, peste evolutia de anul trecut.

“2014 pare sa fie mai bine decat in 2012-2013 cand a fost o situatie dificila. Avem sperante mari ca 2015 va fi un an foarte bun, cu o crestere de 2-3% la nivel economic, daca TVA va scadea va fi un bonus, insa ne uitam la puterea de cumparare. Napolact performeaza cel mai bine din portofoliu si avem o prezenta puternica pe iaurt, sana, chefir”, spune Jan Willem Kivits.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finantelor, producatorul a incheiat anul trecut cu afaceri in scadere, pana la 361,3 mil. lei fata de 407,1 mil. lei in 2012. In plus, pierderile s-au adancit la 19,2 mil. lei, fata de 18,9 mil. lei in 2012. Executivul olandez mizeaza insa pe reintrarea pe profit in urmatorii 2-3 ani.

“Centralizam productia de branzeturi la Cluj, vom investi anul acesta intr-o noua linie de productie de iaurturi la Mures. Toate categoriile de produse vor creste in viitor. Romania este o piata traditionala pentru consumul de lapte, toata lumea a crescut cu lactate, le-au consumat sau le-au folosit la gatit. Acest obicei nu va disparea, spre comparatie cu pietele asiatice unde oamenii nu au un obicei si trebuie educati sa consume lactate. Consumul este insa scazut cu toate ca nu stim cat este consumat in afara pietei legale”, mai spune Kivits.

Patru erori in dezbaterea “Lapte Napolact de import”: una este la un pas sa dea in foc!

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri