Guvernul a inceput discutiile cu cinci consortii de companii chineze pentru constructia hidrocentralei de la Tarnita, un proiect datand din perioada lui Nicolae Ceausescu, dar are mari probleme in a majora cu propria cota-parte capitalul companiei care va derula proiectul, desi suma nu este una mare.
Conform proiectului, hidrocentrala trebuie realizata in parteneriat public-privat, prin intermediul unei companii mixte in care statul sa detina 51% din actiuni, iar investitorul sa aiba 49% din titluri si posibilitatea sa contribuie numai prin finantare directa. Valoarea intregului proiect, gandit pentru prima data in perioada regimului comunist Nicolae Ceausescu, este estimata la peste 1,1 miliarde euro, iar Guvernul se straduieste de mai multi ani sa inceapa constructia hidrocentralei de la Tarnita-Lapustesti, judetul Cluj, scrie Mediafax.
Desi, raportat la valoarea si beneficiile investitiei, cota-parte cu care statul roman trebuie sa participe la capitalul social al companiei de proiect nu este una mare, Guvernul a ajuns intr-un blocaj de solutii care sa asigure aceasta finantare doar prin intermediul companiilor de stat din energie, conform procedurii, neavand la acest moment multe optiuni. Compania de proiect, Hidro Tarnita, a fost infiintata in 2013 cu un capital social de 115.000 lei si doi actionari, Complexul Energetic Hunedoara si Electrica, iar capitalul trebuia majorat cu un total de 75,6 milioane lei, prin emiterea de noi actiuni catre Nuclearelectrica, Romgaz si CE Oltenia (cate 8,9 milioane lei), Hidroelectrica (31,3 milioane lei), CE Hunedoara si Electrica (cate 8,8 milioane lei), in doua etape, pana la 30 aprilie (in cuantum de 30%) si 31 decembrie 2014.
Citeste si:
Hotararile AGA ale Nuclearelectrica si Complexului Energetic Oltenia de participare la majorarea de capital au fost insa contestate la tribunal de Fondul Proprietatea, in calitate de actionar minoritar, iar Guvernul a constatat acum, conform unui document oficial, ca, si in cazul in care instanta ar respinge contestatia, hotararile respective nu mai produc efecte deoarece nu au fost aplicate, conform procedurii legale, in termen de un an de la data adoptarii de catre Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). Astfel, autoritatile au constatat ca nu mai sunt indeplinite conditiile legale pentru ca Nuclearelectrica si Complexul Energetic Oltenia sa mai poata participa la actuala etapa de majorare a capitalului social la Hidro Tarnita, deoarece, conform legii, hotararea AGA privind majorarea capitalului produce efecte numai in masura in care este adusa la indeplinire in termen de un an de la data adoptarii.
Citeste si:
La randul sau, fostul Departament pentru Enegie, actionarul majoritar al Romgaz Medias, a decis sa amane "pentru moment", la cererea actionarilor minoritari, implicarea producatorului de gaze naturale in proiectele de constructie a hidrocentralei Tarnita. In acelasi timp, Complexul Energetic Hunedoara a varsat doar o parte din bani, si anume avansul de 30% pana la expirarea perioadei de subscriere, din 30 aprilie 2014, dar nu a mai achitat restul de bani, cu termen pana la 31 decembrie 2014, din cauza situatiei financiare dificile cu care se confrunta, avand plati restante catre buget si alti creditori de 368,2 milioane lei. In aceste conditii, Guvernul ia in calcul varianta ca CE Hunedoara sa fie invitat, prin somatie, sa achite restul de bani, de 6,1 milioane lei, procedura prevazuta de Legea societatilor comerciale.
Legea 31/1990 privind societatile comerciale stabileste ca, atunci cand actionarii nu au efectuat in termen plata varsamintelor pe care le datoreaza, societatea ii va invita sa isi indeplineasca aceasta obligatie, printr-o somatie colectiva, publicata de doua ori, la un interval de 15 zile, in Monitorul Oficial si intr-un ziar de larga raspandire.
Citeste si:
Guvernul se asteapta insa, avand in vedere situatia financiara a CE Hunedoara, ca somatia sa nu aiba efect, astfel ca a pregatit si un scenariu de continuare, in care, dupa aceasta somatie, sa anuleze, prin Consiliul de Administratie al Hidro Tarnita, actiunile subscrise si nevarsate de catre CE Hunedoara si sa decida, in aceeasi sedinta, emiterea de noi actiuni in locul celor anulate, care sa fie vandute. "Vanzarea actiunilor subscrise si nevarsate ar implica: Realizarea unui raport de evaluare si situatia in care adjudecatar al licitatiei sa fie unul din participantii la procedura de selectare a investitorilor pentru realizarea hidrocentralei, ipoteza de natura sa schimbe complet scopul procedurii de selectie a investitorului, respectiv selectarea unui investitor care sa participe la finantarea si la implementarea integrala a proiectului de realizare a centralei, alaturi de actionariatul roman", se arata in document.
Citeste si:
La sfarsitul lunii ianuarie, Hidro Tarnita a anuntat ca a primit, la termenul limita, oferte preliminare si neangajante de la cinci investitori interesati de proiect, fara sa precizeze insa care sunt acestia si spunand doar ca lista investitorilor precalificati va fi publicata dupa analizarea documentatiei depuse, urmand ca ulterior sa se intre in urmatoarea faza a etapei de precalificare, cea de negociere. Directorul general al companiei de proiect Hidro Tarnita mai afirma atunci ca au fost primite si scrisori de intentie din partea unor institutii financiare internationale in vederea finantarii proiectului. Documentul nu face vreo referire la vreo astfel de finantare, in schimb releva ca investitorii interesati de proiect sunt doar companii din China, dintre care una inregistrata in Olanda.
Astfel, potentialii investitori sunt consortiile formate din China Huadin Engineering si Guizhou Wujiang Hydropower Development (ambele companii din China), din Huaneng Lancang River Hydropower si Hydrolancang International Energy (ambele tot din China), din China Gezhouba Group Company si Wu Lingpower Corporation (ambele tot din China), din Sinohydro Holding (Hong Kong) si Power China Huadong Engineering Corporation (China) si din Hanergy Holding Group (China) si Hanergy Holding Europe Cooperatief (Olanda). Actionarilor existenti le va fi acordata prima optiune de cumparare a noilor actiuni, dar documentul releva ca, in acest moment, singurul actionar care ar putea beneficia de aceasta optiune este Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE), infiintata prin divizarea partiala a Electrica Bucuresti si care a preluat participatia detinuta de Electrica la Hidro Tarnita.
Citeste si:
Practic, compania de proiect Hidro Tarnita va ramane in aceasta etapa cu doar doi actionari, respectic Complexul Energetic Hunedoara si Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie. Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie a fost insa inregistrata in Registrul Comertului in luna mai a anului trecut, dupa expirarea perioadei de subscriere la majorarea capitalului social al Hidro Tarnita, astfel ca nu a varsat inca niciun ban. Prezenta SAPE nu asigura deloc liniste pentru Guvern, ci dimpotriva, autoritatile ajungand acum la o noua concluzie, si anume ca veniturile acesteia au un caracter incert, deoarece societatea nu desfasoara nicio activitate generatoare de profit, avand exclusiv venituri financiare, provenind doar din eventuale dividende corespunzatoare participatiilor detinute, si asta doar daca adunarile generale ale actionarilor aproba repartizarea de dividende.
Citeste si:
Mai mult, SAPE a preluat de la Electrica obligatia de reprezentare in trei litigii internationale post-privatizare, pentru vanzari de actiuni la filialele Electrica Oltenia, Muntenia Sud si Moldova si a initiat ea insasi la Paris un litigiu international pentru privatizarea Enel Distributie Muntenia Sud. Din acest motiv, SAPE va angaja in acest an si anul viitor cheltuieli semnificative de natura judiciara, pentru plata arbitrilor internationali din litigii, onorariile avocatilor, eventuale cheltuieli judiciare solicitate de partile adverse in cazul unor decizii arbitrale in acest sens, iar neonorarea acestor cheltuieli ar putea aduce prejudicii nu numai SAPE, cat si statului roman, inclusiv prejudicii de imagine. In plus, SAPE a incheiat anul trecut cu o pierdere de 15,8 milioane lei, iar pentru acest an a previzionat un profit de doar 30.000 de lei. Din acest motiv, cresterea cotei de participare a SAPE la Hidro Tamita poate fi efectuata avand ca sursa de finantare doar numerarul preluat de la Electrica prin divizare, dar societatea se va afla astfel in incapacitatea de a realiza alte investitii, care sa ii poata aduce beneficii pe termen scurt sau mediu.
"Aceste elemente conduc la concluzia ca SAPE nu poate sa sustina, ca entitate unica, proiectul Tarnita-Lapustesti, iar participarea acesteia la proiect produce pierderi societatii, intrucat la momentul acesta nu pot fi anticipate sau cuantificate eventuale avantaje financiare sau alte beneficii pentru SAPE decurgand din participarea la proiect", este avertismentul din document. Neavand in prezent alte solutii si neputand miza nici pe Hidroelectrica, aflata in insolventa, Guvernul va cesiona catre SAPE actiunile nou-emise, "cu asumarea consecintelor asupra SAPE", si va incerca, prin ministerele Energiei si Economiei, sa identifice noi potentiali investitori din randul companiilor de stat, din domenii adiacente productiei de electricitate, exemplul indicat in acest sens in document fiind compania Transelectrica. Aceasta varianta poate fi insa un esec, avand in vedere ca presupune ca Transelectrica, cu atributii de transportator, sa fie implicata intr-o companie cu atributii de producere a energiei electrice.
In ultimii ani, Guvernul a tot mutat Transelectrica si Transgaz intre diferite ministere, dupa ce Comisia Europeana a impus Romaniei separarea calitatii de actionar la operatorii economici care desfasoara activitatea de producere si furnizare a electricitatii si gazelor naturale de calitatea de actionar la operatorii economici de transport ai acestora. In noiembrie 2013, reprezentantii Departamentului pentru Energie estimau, optimist, ca societatea de proiect care va construi hidrocentrala va fi formata din toti marii producatori de energie detinuti de stat.
Lucrarile la hidrocentrala Tarnita-Lapustesti ar trebui, conform proiectului, sa inceapa in prima parte a anului viitor si sa fie incheiate intr-un interval de 5-7 ani, la 30 de kilometri de orasul Cluj-Napoca, pe valea raului Somesul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare si peste 4.000 de locuri de munca.
In luna august, Guvernul a aprobat mai multe facilitati pentru compania care va opera hidrocentrala de la Tarnita, respectiv neplata taxei de cogenerare, a achizitiei de certificate verzi, a tarifului pentru transportul energiei, a tarifului pentru serviciul de sistem, a apei utilizate in procesul de productie a electricitatii, a taxelor pentru terenurile scoase din circuitul agricol si din fondul forestier national, ajutoare de stat pentru care trebuie insa obtinut acordul Comisiei Europene. Proiectul a fost declarat ca fiind de interes strategic national si inclus ca prioritate in programul de guvernare si strategia energetica a Romaniei, hidrocentrala fiind vazuta ca furnizor strategic pentru partea de nord-vest a tarii, o zona cu deficit de generare de energie electrica, dar si cu aport important in transferul de capacitate catre si dinspre Europa Centrala si de Vest, Romania sperand sa devina "un hub energetic regional".
Sursa foto: Fluviul Dunarea/Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
