In ultimul trimestru al anului 2017, taxa clawback a fost in valoare de 23,45%, mai mare cu aproximativ 4 puncte procentuale comparativ cu trimestrul trei al aceluiasi an, cand a fost calculata la 19,42%. Producatorii internationali de medicamente sustin ca in perioada 2013 - 2017 taxa clawback a fost in continua crestere si prin plata acesteia, industria producatoare de medicamente a acoperit tratamente ale pacientilor romani de peste 7 miliarde de lei, mai mult decat bugetul alocat medicamentelor intr-un an.
Te invitam la HealthCare Trends, eveniment wall-street.ro dedicat domeniului farmaceutic si serviciilor medicale, pentru a afla mai multe despre industria de sanatate.
"Niciunul dintre guvernantii din ultimii 8 ani nu a acordat atentie acestei suprataxari a industriei farmaceutice, desi in nenumarate randuri au fost aduse argumente si propuse solutii care sa transforme aceasta povara fiscala intr-un instrument util sistemului de sanatate. Taxa clawback este una dintre problemele ramase nerezolvate, predate de un guvern catre altul. Avem insa incredere ca noul guvern va acorda o atentie sporita crizei de medicamente cu care se confrunta pacientii romani si ca vor tine cont si de nevoile acestora, nu doar de calcule financiare.
In toti acesti ani, taxa clawback s-a transformat dintr-o masura temporara de control bugetar intr-o masura care actioneaza impotriva pacientilor. Anul trecut, mai mult decat oricand, au fost vizibile consecintele pe care le poate avea o astfel de masura asupra accesului pacientilor la medicamente, mai ales la cele care nu au alternativa terapeutica in piata.
Citeste si:
ARPIM a propus o serie de solutii pe termen scurt si mediu care vizeaza doua dintre marile probleme ale taxei clawback: impredictibilitatea si lipsa de transparenta a mecanismului de calcul, dar si bugetul alocat medicamentelor, utilizat pentru calculul taxei clawback, care a ramas la nivelul stabilit in anul 2012. Printre solutii se numara eliminarea consumului de medicamente din spitale pentru calculul taxei clawback, plafonarea taxei clawback, ceea ce ar oferi mai multa predictibilitate, dar si cresterea anuala progresiva a bugetului alocat medicamentelor, cu 50% din cota taxei platite de producatorii de medicamente in anul anterior.
Sistemul de sanatate romanesc are nevoie de solutii care sa trateze cauza problemelor, nu doar simptomele si implementarea unui mecanism predictibil si transparent pentru calcului taxei clawback reprezinta una dintre solutii”, a declarat Liviu Popescu, director relatii externe al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).
Citeste si:
Companiile membre ARPIM isi arata disponibilitatea de a lucra alaturi de noul Guvern pentru a gasi solutii pentru a evita criza de medicamente cu care se confrunta sistemul de sanatate.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini Pharmaceuticals, Astellas Pharma, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie A. Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, GlaxoSmithKline, Ipsen, Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis Pharma Services Romania, Novo Nordisk Farma, Pfizer, Roche, Sanofi Aventis, Servier Pharma, Shire, Takeda Pharmaceuticals, UCB Pharma, Vifor Pharma.
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
