* In doi ani, valoarea de piata a intreprinderilor mici a crescut de cinci ori * Trei sferturi din tranzactii sunt efectuate de firme straine * Piata romaneasca de achizitii si fuziuni este estimata la 1,4 miliarde dolari
Interesul provine din dorinta cumparatorilor straini de a-si asigura astfel portofoliile de clienti ale companiilor mici si mijlocii romanesti achizitionate, mentinandu-si si o cota importanta de piata. O data cu banii platiti pentru firma achizitionata, companiile din UE isi mai asigura personalul superior pregatit, iar firmele nu mai trebuie sa alerge dupa multitudinea de aprobari solicitate, in cazul activitatilor de productie. "Sunt motive legate de portofoliul de clienti, de cota de piata, prezenta in teritoriu si in general de potentialul de dezvoltare a companiilor achizitionate. Desigur, nu se ignora principalii indicatori financiari, precum cifra de afaceri sau profitabilitatea", explica Ruxandra Chirita, director in cadrul firmei PWC. O data cu intreprinderea mica sau mijlocie achizitionata, cumparatorul din UE beneficiaza si de avantajul detinerii unei marci de piata, create cu efort de vanzator. "Anumiti investitori, cum sunt cei din sectorul FMCG, sunt interesati in principal de achizitionarea marcilor, in timp ce altii pot fi interesati de achizitionarea unor facilitati de productie mai eficiente. Acest lucru depinde in mare masura de investitor si strategia sa de achizitii", explica si directorul diviziei de Corporate Finance a firmei KPMG Romania, Guy Verduystert.
Principalele prioritati: IT-ul, retailul si creditul de consum
Majoritatea investitorilor straini sunt interesati de achizitionarea unei companii din domeniile care inregistreaza un ritm ridicat de crestere, precum industria informaticii si comunicatiilor, retailul, in special cel de bunuri nealimentare, distributia si serviciile financiare. Un mare interes prezinta firmele active in sectorul creditului de consum, spune Ruxandra Chirita. Companiile care au dat dovada de o buna administrare, de o strategie bine definita si care dispun de marci de renume si facilitati eficiente de productie sunt intotdeauna atractive pentru investitori, spune Guy Verduystert. Activitatea intensa sesizata in ultimii doi-trei ani in domeniu a dus totodata si la cresterea valorii de vanzare a firmelor romanesti. Daca in 2002 valoarea medie a unei tranzactii a fost de 8 milioane dolari, anul trecut pentru o firma romaneasca s-a platit in medie 41 milioane dolari.
Evolutia pozitiva se datoreaza si unei capitalizari superioare a companiilor vandute.
In reciclarea electrocasnicelor
Angajamentele europene sunt imposibil de indeplinit
Romania va fi obligata sa colecteze mai multe deseuri decat arunca
Conform angajamentelor luate de Romania in fata Uniunii Europene, la inchiderea Capitolului 22 Mediu, romanii trebuie sa colecteze in 2008, in vederea reciclarii, patru kg de electrocasnice pe cap de locuitor. Desi initial tinta propusa de UE viza data aderarii, oficialii romani au reusit sa demonstreze, pe baza datelor privind inzestrarea cu electrocasnice a populatiei, ca acest obiectiv este total nerealist si este nevoie de o perioada de tranzitie. Perioada de tranzitie pe care am si obtinut-o, si inseamna doi ani de la data aderarii. Am zice ca mai e timp suficient, dar exista si tinte etapizate: pentru anul 2006 - 2 kg/locuitor, pentru 2007 - 3 kg si pentru 2008 - 4 kg. Asta in conditiile in care HG-ul care va transpune Directiva europeana urmeaza sa apara la mijlocul anului 2005, organizarea colectarii electrocasnicelor lipseste cu desavarsire, iar producatorii si distribuitorii abia daca stiu ce obligatii vor avea. In plus, la acest moment romanii se afla intr-o perioada de tranzitie, in care isi inlocuiesc electrocasnicele, dar nu renunta nici la cele vechi. Estimarile Ministerului Mediului, la momentul intocmirii planurilor de implementare ale Directivei - 2002 -, aratau ca gradul de inzestrare al populatiei cu echipamente electrice si electrocasnice era de circa 30 kg/locuitor. In conditiile unei durate de functionare medii acceptate de 8 ani, reiese ca nivelul cantitatilor care ies din uz si ar putea fi colectate anual nu depaseste 3,75 kg/locuitor.
Practic, spune Catalin Gurau, directorul firmei de consultanta Environservice, nici la o rata de colectare de 100 la suta nu am putea realiza acest obiectiv. Hotararea Guvernamentala care transpune Directiva se afla la acest moment in circuitul de avizare. Elena Dumitru, sefa Departamentului Deseuri din Ministerul Mediului, sustine ca situatia se va imbunatati dupa aprobarea Hotararii de Guvern, care ar putea fi adoptata cel mai probabil in iunie 2005. Conform d-nei Dumitru, legea va stabili crearea unor centre de colectare a electrocasnicelor la nivelul statiilor de transfer. Statiile de transfer sunt statii intermediare in transportul gunoiului de la localitati la depozitul ecologic - unul pe judet, dupa cum ne-a aprobat UE.
De mentionat ca, la acest moment, exista in Romania numai o singura statie de transfer, la Costinesti, iar depozitele ecologice din toata tara se numara pe degetele de la o mana. Conform legii si principiului "poluatorul plateste", producatorii si distribuitorii vor fi cei raspunzatori pentru crearea retelei de colectare. Dan Ostahie, directorul Altex, unul din cei mai mari distribuitori de electronice si electrocasnice, afirma insa ca deocamdata nu exista studii clare referitoare la cantitatea electrocasnicelor aruncate si impactul asupra mediului. In plus, afirma directorul Altex, tinta de colectare trebuie corelata cu gradul de inzestrare pe gospodarie, nu pe locuitor. Nerespectarea angajamentelor atrage sanctiuni. "Derogari nu se mai pot obtine, din momentul aderarii se aplica aceleasi penalizari care se aplica si in Uniunea Europeana", atentioneaza Elena Dumitru.
Peste 5 milioane de romani folosesc macar o data pe saptamana Internetul
Peste 5 milioane de romani acceseaza cel putin o data pe saptamana site-uri de Internet, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, Zsolt Nagy, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI). Aceasta cifra corespunde unui procent de 24 la suta din populatia Romaniei, procent care se afla mult sub media europeana, de 45 la suta. "Obiectivul nostru primordial este ca pana in 2008 sa atingem media europeana de accesare a Internetului", a mai spus Nagy. Pentru atingerea acestui obiectiv, de crestere a gradului de acces la Internet, in 2005 vor demara 3 proiecte-pilot. Unul dintre aceste programe, "Economia bazata pe cunoastere" prevede ca in urmatorii 3 ani, in 300 de localitati sa fie infiintate retele electronice locale, care sa permita accesul la informatie pentru scoli, primarii, camine culturale etc.
Un alt proiect are ca obiectiv imbunatatirea comunicatiilor in zonele rurale prin asigurarea de servicii electronice pentru scoli, primarii si camine culturale. Cel de-al treilea are ca scop dezvoltarea "oraselor digitale", prin care vor fi oferite servicii administrative (evidenta platii taxelor si impozitelor, harti digitale ale orasului) prin Internet, in 12 localitati cu peste 200.000 de locuitori, care vor fi selectate in scurt timp. Finantarea acestor programe se va face de la bugetul MCTI (n.r. - peste 85 miliarde de lei), dar si prin parteneriate public-privat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
