Cu o istorie de 20 de ani in spate, grupul de transport feroviar Grampet, o multinationala romaneasca ce nu se bucura de vizibilitatea birourilor de sticla din Pipera, a facut in ultimii ani noi pasi pentru a-si atinge obiectivul declarat: aducerea unui tren de marfa din China in Europa, pe o ruta care sa tranziteze si caile ferate romane. Cum vrea Gruia Stoica, presedinte Grampet, sa atinga aceasta tinta intr-o tara in care “aproape ca a ajuns sa fie mai usor sa angajezi piloti de avion decat mecanici de tren”.

Grampet este cel mai mare grup feroviar si operator logistic privat din Romania si din Europa de Sud-Est. Din structura grupului fac parte 16 companii care acopera intregul lant de solutii, servicii si produse de transport feroviar – de la constructia vagoanelor si a locomotivelor, la transportul propriu-zis al marfurilor. Gruia Stoica este presedintele si principalul actionar al Grampet.

GFR (Grup Feroviar Roman) este principala companie din grup, fiind totodata cel mai mare operator feroviar privat din Romania.

“In momentul de fata am reusit sa legam Marea Nordului si Marea Baltica de Marea Neagra. Foarte curand, prin Grecia, vom face conexiunea si cu Marea Egee. Practic, vrem sa unim porturile de la Oceanul Atlantic cu cele din Marea Mediterana”, isi explica planurile europene Gruia Stoica.

Grecia este cea mai recenta tara unde GFR a infiintat o sucursala, in prezent compania asteptand obtinerea certificatului de siguranta pentru a-si incepe activitatea.

Urmatoarele tinte pentru dezvoltarea retelei de transport a GFR sunt Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Slovacia, Cehia, Belgia si Olanda. GFR fie va infiinta filiale in aceste tari, fie va incerca obtinerea drepturilor de tranzit – in functie de fiecare situatie specifica.

Avem specialisti in multe domenii, dar acestia nu sunt si manageri – sunt doua lucruri complet diferite. Este un lucru important pe care l-am invatat si il aplicam: nu facem investitii noi pana nu suntem siguri ca avem oamenii potriviti

Slovenia este tara unde suntem cel mai aproape sa devenim operator privat. Macedonia va fi cel mai probabil o tara unde vom face tranzit – acolo vom avea un punct de lucru, o casa de expeditii. Olanda si Belgia sunt probabil cele mai indepartate tinte, acolo discutiile sunt incipiente”, detaliaza Gruia Stoica.

Dezvoltarea coridorului de transport feroviar ce porneste din sudul Europei si care are destinatii finale in centrul si nordul continentului a venit in contextul cresterii cererii din partea clientilor care vor sa transporte marfuri din porturile grecesti catre Rotterdam (Olanda) si Anvers (Belgia).

De altfel, seful Grampet mizeaza pe o crestere de 10% a afacerilor in 2019, anticipand “un an mult mai bun decat 2018” avand in vedere contractele semnate pana in prezent.

China si noul “Drum al matasii”

In toamna anului trecut, Grampet a aderat la asociatia Ruta de Transport International Trans-Caspica (Trans-Caspian International Transport Route – TITR), un proiect initiat de guvernele din China, Kazahstan si Azerbaidjan pentru dezvoltarea unui nou coridor de transport multimodal, ce leaga Asia si Europa. Grampet este singura companie europeana care face parte din aceasta alianta.

“Conectarea retelelor de transport dintre cele doua continente este un obiectiv pe care il avem de mai multi ani. Vrem sa ajungem sa facem primul transport care sa porneasca din China, sa mearga pe ruta Kazahstan – Azerbaidjan – Georgia, sa treaca prin Romania, iar in final sa ajunga la Belgrad. Cand vom avea un astfel de tren care sa tranziteze Romania? In momentul de fata nu as putea sa dau o data exacta… negocierile sunt dificile”, mentioneaza Gruia Stoica.

Seful Grampet anticipeaza ca implementarea cu succes a aliantei TITR ar putea transforma Romania intr-o platforma logistica intre Europa si Asia, generand in jur 100.000 de noi locuri de munca si venituri la buget de peste 1 miliard de euro. Ruta Internationala de Transport Trans-Caspica are o lungime totala de 9.500 de kilometri, dintre care 860 de kilometri traverseaza teritoriul Romaniei (Coridorul feroviar IV, pe relatia Portul Constanta – Curtici).

In Romania a ajuns sa fie mai usor sa ‘produci’ un pilot de avion decat un mecanic de locomotiva

Lipsa personalului calificat si a investitiilor in infrastructura sunt cele mai importante probleme care lovesc in momentul de fata industria feroviara romaneasca.

“Anul trecut am incercat sa rezolvam una dintre problemele care veneau din urma: lipsa personalului. Este o problema sectoriala, intreaga industrie feroviara are o problema cu personalul pentru ca nu mai exista personal calificat – nu mai avem mecanici de locomotiva. Industria are un deficit de 400-500 de mecanici… ajungem intr-o situatie in care in Romania aproape ca este mai usor sa ‘produci’ un pilot de avion decat un mecanic de locomotiva”, spune Gruia Stoica.

Omul de afaceri subliniaza ca si la nivel de management compania a intampinat dificultati in trecut, motiv pentru care Grampet evita in prezent sa intre pe segmente noi de activitate inainte de a avea in prealabil personalul corespunzator.

Industria are un deficit de 400-500 de mecanici… ajungem intr-o situatie in care in Romania aproape ca este mai usor sa ‘produci’ un pilot de avion decat un mecanic de locomotiva

O problema generala a Romaniei in ultimii 30 de ani a fost ca specialistii au fost confundati cu managerii. Avem specialisti in multe domenii, dar acestia nu sunt si manageri – sunt doua lucruri complet diferite. Este un lucru important pe care l-am invatat si il aplicam: nu facem investitii noi pana nu suntem siguri ca avem oamenii potriviti”, mentioneaza Gruia Stoica.

Grupul Grampet are aproximativ 7.500 de angajati in prezent. Seful companiei feroviare anticipeaza ca daca problema sectoriala a lipsei de personal nu este rezolvata, peste 10 milioane de tone de marfa vor ajunge in urmatorii ani din vagoanele de tren pe soselele si autostrazile romanesti.

10 milioane de tone de marfa inseamna aproximativ 1 milion de noi camioane in trafic. Ne vom trezi astfel cu milioane de noi vehicule pe drumuri, cu trafic congestionat si cu o intreaga noua serie de probleme ce deriva din schimbul modalitatii de transport a marfurilor”, a declarat Stoica.

20 km/h viteza trenului de marfa romanesc si 56 mld. euro necesarul de investitii in cai ferate

Cealalta mare problema a transportului feroviar din Romania este reprezentata infrastructura depasita si de lipsa investitiilor de amploare in caile ferate existente. Potrivit INS, viteza medie comerciala a trenurilor de marfa din Romania a ajuns la 20,5 km/h in 2018, reprezentand o scadere de 12% fata de anul precedent.

Potrivit Strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2018-2022, document publicat anul trecut de CFR SA, gestionarul infrastructurii feroviare din Romania, necesarul de investitii ajunge la 56 miliarde euro. Din aceasta suma, 9,2 miliarde euro reprezinta proiecte de investitii pe care CFR le-a identificat ca fiind eligibile pentru finantarea din fonduri europene nerambursabile.

Investitiile in infrastructura feroviara pot fi realizate doar de catre stat. Ma indoiesc ca privatizarea infrastructurii feroviare ar functiona in general, si cu atat mai putin in Romania.

Citand un studiu comparativ la nivel european, documentul CFR mai arata ca performanta unui sistem feroviar este in stransa dependenta de nivelul finantarii publice, iar Romania se situeaza pe penultimul loc in Europa in ceea ce priveste finantarea publica a transportului feroviar.

“Investitiile in infrastructura feroviara pot fi realizate doar de catre stat. Ma indoiesc ca privatizarea infrastructurii feroviare ar functiona in general, si cu atat mai putin in Romania. A existat un exemplu de privatizare in Anglia, care insa nu a functionat, infrastructura revenind in responsabilitatea statului. Motivul este simplu: o companie privata are un termen de viata limitat si pana la urma vrea sa isi vada succesul in timpul acestei vieti. Un operator privat din Romania nu isi permite in momentul de fata sa faca investitii in infrastructura; vorbim de miliarde de euro cu un orizont de recuperare a investitiei de zeci de ani de zile”, spune Gruia Stoica.

Listarea Grampet pe bursa? “Brokerii trag de noi. Mai asteptam putin… nu mult”

Listarea pe bursa Grampet este in prezent luata in calcul de presedintele grupului, momentul propriu-zis al IPO-ului fiind in directa legatura cu finalizarea actualelor proiecte ce vizeaza dezvoltarea pe pietele europene.

Posibilitatea listarii este o gandire care a existat in ultimii doi ani de zile. In momentul de fata suntem implicati in cateva proiecte majore, mentionate anterior. Vreau sa consolidez aceste proiecte si apoi sa mergem sa prezentam pietei de capital un grup mult mai puternic decat in momentul de fata. Brokerii si bancherii trag de mine efectiv sa aducem pe bursa compania; imi spun ca indeplinim toate conditiile pentru un IPO. Tot ce pot sa spun este ca mai asteptam putin… nu mult”, a declarat Gruia Stoica.

Dezvoltarea Grampet a fost pana in prezent sustinuta in cea mai mare parte din surse proprii de finantare si prin linii de credit bancare. Presedintele Grampet spune ca mai nou exista discutii cu parteneri straini care ar urma sa intre in actionariatul societatii, in urma achizitiei unui pachet de actiuni de la actualii actionari.

Principalul actionar al Grampet este Gruia Stoica, el avand o detinere de 75,83% din companie, in vreme ce Vasile Didila controleaza 24,16% din capital.

Sursa foto: Grampet

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Ionut Sisu
Ionuț Șișu scrie pentru Wall-Street.ro din anul 2011, iar în prezent ocupă funcția de redactor-șef adjunct . El și-a început activitatea în presă în 2007, în departamentul de limbă engleză al Mediafax monitorizare. În perioada 2008-2009, Ionuț a acoperit domeniile piețe de capital și finanțe personale în cadrul Business Standard, publicația de afaceri a trustului Realitatea-Cațavencu. După o scurtă perioada de timp în cadrul Corect...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri