Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) a tras "un semnal de alarma" cu privire la taxa de clawback, pe care o considera "total injusta si nesustenabila" pentru producatorii de medicamente generice din Romania, precum si la lipsa de predictibilitate a taxei si de transparenta a datelor comunicate de catre CNAS.
Potrivit unui comunicat de presa, APMGR recomanda Ministerului Sanatatii si CNAS sa incurajeze cresterea prescrierii medicamentelor generice si biosimilare, aspect ce va conduce la optimizarea bugetara, o administrare "mai buna" a fondurilor statului alocate decontarii medicamentelor pe baza de prescriptie, cresterea accesului pacientilor la tratamente, precum si finantarea inovatiei, programelor sau a proiectelor de preventie, scrie Agerpres.
Citeste si:
Taxa clawback, "cea mai instabila" sarcina fiscala din Romania. Medicamentele accesibile ca pret sunt cele mai vulnerabile si pot disparea
"De exemplu, doar medicamentele oncologice biosimilare pe baza de substanta activa trastuzumab si rituximab ar aduce o optimizare bugetara de 13 milioane de Euro, la care se poate adauga diminuarea preturilor ce decurge din practica curenta a procesului de licitatie. In contextul unei asemenea optimizari bugetare, rata clawback ar putea scadea, iar autoritatile de sanatate ar putea finanta programe si tratamente noi. Aceasta taxa a afectat inca de acum 9 ani, cand a fost implementata, activitatea fabricilor de medicamente generice din Romania, 18 in total, ducand la disponibilizarea personalului care lucra in fabrici. Medicamentele accesibile ca pret sunt cele mai vulnerabile la aceasta taxa, iar efectul taxei clawback asupra acestora este chiar disparitia lor de pe piata, facand accesul pacientilor la medicamente foarte dificil sau imposibil", afirma APMGR.
Citeste si:
Potrivit sursei citate, de-a lungul timpului taxa clawback "a fluctuat semnificativ", facand din aceasta "cea mai instabila" sarcina fiscala din Romania.
"Detinatorii de autorizatii de punere pe piata pentru medicamente generice suporta un procent de clawback in crestere, desi nu au contribuit in aceeasi masura la cresterea consumului. Bugetul dedicat medicamentelor a fost indexat cu inflatia aferenta anilor 2013-2017, cu 5,28%, la 1,595 miliarde de lei pe trimestru, incepand cu trimestrul patru al anului 2018, o crestere insuficienta pentru a sustine cresterea de consum generata de medicamentele noi introduse pe lista", se arata in comunicat.
In opinia producatorilor de generice, introducerea calculului diferentiat al taxei clawback "nu ar afecta in niciun fel" colectarea veniturilor prevazute la bugetul de stat, insa "ar asigura o distributie echitabila" a sarcinii fiscale, in acord cu cheltuielile publice decontate pentru medicamente.
Citeste si:
"Daca se doreste sustenabiliatea medicamentelor generice la preturi accesibile in Romania, clawbackul diferentiat ar trebui sa fie una dintre masurile care trebuie luate imediat in sectorul farmaceutic, iar in acest sens exista o propunere legislativa care a trecut de Senat si de Comisia de sanatate din Camera Deputatilor cu aviz pozitiv in anul 2014, dar care inca este pe agenda Comisiei buget-finante din Camera Deputatilor pentru avizare. (...) Cu exceptia Greciei si Romaniei, toate statele membre UE sprijina industria locala de medicamente generice, acestia din urma platind fie deloc, fie un procent de pana in 5% pentru claw-back/payback", subliniaza sursa citata.
Astfel, in vederea optimizarii bugetare, a unui acces crescut al pacientilor la tratamente, APMGR recomanda Ministerului Sanatatii si CNAS sa sustina cresterea prescrierii de medicamente generice si biosimilare, includerea in Protocoalele Terapeutice a biosimilarelor imediat ce au aparut pe piata, cat si in sistemul de achizitii publice.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
