Ideea magazinului social Somaro a aparut prin anul 2007, cand Primaria Sectorului 1 din Bucuresti se intelegea foarte bine cu biroul de probleme sociale al Ambasadei Austriei. Parteneriatul incheiat atunci prevedea ca Primaria ofera un spatiu, plateste curentul si trimite clientii cu venituri reduse catre magazinul Somaro – ceea ce se aplica si in prezent. Acum, in spatiul situat in Piata Matache, clientii asteapta deschiderea magazinului la ora 10, uitandu-se prin geam la doamna Liliana care fie impatureste cateva haine, fie aranjeaza fructe, legume sau alte produse.
Pentru ca parteneriatul a fost incheiat cu Primaria Sectorului 1, doar cetatenii acestui sector pot intra si cumpara din magazinul social, pe baza legitimatiei emise de Somaro in urma analizarii listelor cu venituri primite de la primarie. In prezent, 630 de familii sunt inscrise pe liste.
Citeste si:
De cativa ani, Simon Suitner, managerul magazinului, cel care a adus ideea americana in Romania, din Austria, incearca sa obtina din partea altor primarii de sector din Capitala un spatiu pentru a deschide un alt magazin, dar pana acum nu a reusit sa obtina niciun angajament din partea oficialitatilor locale. In prezent, Simon este in discutii cu autoritatile din sectorul 6: „Am sperante, dar ramane de vazut”.
Magazinul din Ploiesti, care a primit finantare din partea Kaufland pentru a achizitiona camere frigorifice si o masina cu care sa colecteze produsele, asteapta o veste din partea institutiilor locale: o colaborare cu serviciile sociale pentru a identifica persoanele cu venituri reduse si un spatiu gratuit din partea primariei – anunt care treneaza de doi ani. Pentru ca vor sa deschida magazinul in toamna, finantatorul Kaufland a promis ca le va asigura si chiria pe doi ani, sperand ca Primaria va putea prelua apoi aceasta sarcina.
Citeste si:
Somaro mai este prezent la Sibiu, dar magazinul este mult mai mic comparativ cu cel de la Bucuresti, iar numarul si diversitatea de produse este, de asemenea, redusa. Aici se colaboreaza cu producatorii locali, iar pe liste sunt inscrise 170 de familii.
Simon spera in continuare ca modelul de business al Somaro sa fie copiat si de alte organizatii, dar nu are asteptari mari, intrucat stie cat de dificila este sustinerea pe piata a unui astfel de concept, mai ales cand nici legislatia, nici autoritatile nu ajuta. In schimb, cei care ofera o mana de ajutor, prin produse alimentare si nonalimentare, sunt distribuitorii, producatorii si cativa retaileri - foarte putini, insa.
Daca in Romania sunt doar doua magazine Somaro si cateva de tip social exchange, in Austria sunt peste 60 de magazine.
De ce e mai simplu peste hotare?
Ar fi trei aspecte pentru care este mult mai simplu peste hotare, in Austria, sa deschizi un magazin social unde sa vinzi produse pentru persoanele cu venituri reduse, explica austriacul Simon Suitner.
Citeste si:
In Austria este o colaborare cu directia de asistenta sociala sau cu serviciile sociale locale. Pentru fiecare om stabilit in Austria exista posibilitatea de a cere documente de la autoritatile din domeniul social, un fel de extras unde sunt centralizate toate veniturile si proprietatile detinute. „Asta inseamna ca magazinele in Austria stabilesc o limita pentru un cetatean singur, pentru un cuplu si apoi, pentru fiecare copil sau membru al familiei. Oamenii vin cu extrasul de la Asigurarea Sociala si pe baza acestuia, se emite legitimatia”, spune Simon.
„Al doilea motiv: nu ai nevoie de contract de sponsorizare, aviz de livrare sau certificat de garantie pentru fiecare marfa. Acolo se intampla foarte multe livrari prin incredere. Masina vine, incarca. In multe magazine, exista un spatiu unde magazinele pun o cutie mare de plastic, iar o data la cateva zile schimba cutia respectiva, inseamna ca ei pot face incarcarile la sponsor fara sa intre in contact direct cu un angajat. Aici, pentru orice bucata ai nevoie de o gramada de hartii”, explica Simon.
Citeste si:
„Mai este un motiv foarte important. In Austria, legea face o diferenta intre “best before” si “used by”, ceea ce inseamna ca peste jumatate din produsele din magazinele sociale sunt trecute de data de expirare. Exista un registru unde, intern, angajati ai magazinelor verifica produsele. Nu vorbim de verificarea produselor in laborator, ci doar cum arata, cum miros sau ce gust au. Daca sunt testate, iar angajatii semneaza ca au testat produsul respectiv, produsul poate fi comercializat si dupa ce data de “best before” a trecut. “Best before” scrie cam pe 80% din toate alimentele. Asta creste imens cantitatea produselor care pot fi folosite. Legea in Austria spune ca oricine ar avea voie sa comercializeze produsele “best before” care au trecut de data, dar trebuie sa fie verificat si mentionat, pentru ca clientul sa stie. Inseamna ca magazinele sociale pun pe raft niste afise, unde scrie <
Citeste si:
Ce reguli sunt in magazinele Somaro din Romania?
Clientii primesc o legitimatie cu care orice membru, peste 16 ani, poate sa vina la cumparaturi. Magazinele sunt deschise de luni pana sambata, iar din cele sase zile pot alege trei unde pot sa faca cumparaturi alimentare in valoare maxima de 10,5 lei. La Sibiu, se pot face cumparaturi de o valoare mai mare. Cu cei 10 lei, clientii pot cumpara iaurt, care costa 1 leu, napolitane sau un kilogram de fructe, care au un pret similar.
Produsele care se apropie de termenul de expirare sunt date gratuit in cantitatile in care familiile pot consuma in ziua respectiva. Mai mult, Somaro doneaza mai departe ONG-urilor cu care colaboreaza circa 25% din marfa primita, pentru ca, in raport cu termenul de valabilitate, este prea mult.
De unde iau marfa?
O parte din marfa vine de la producatori si distribuitori, o mica parte vine prin sampling, iar o mica parte vine prin contracte de sponsorizare. Noua lege publicata in Monitorul Oficial ar trebui sa permita furnizorilor sa dea produsul oricand in ultimele 10 zile de valabilitate, dar acest lucru inca nu s-a facut simtit in afacerea Somaro.
Citeste si:
„As fi vrut sa colaboram mai mult cu retailerii. Din pacate, cantitatea si diversitatea produselor este destul de mica. Noi primim, predominant, alimente de la producatori, distribuitori, spre exemplu Albalact, Dr. Oetker, ORKLA, Nordic, Zimbo, Elkega Ferfelis si putin de la Danone. La retail, avem acum o colaborare cu Cora si ridicam de luni pana vineri legume si fructe, care ii ajuta mult pe clienti. Dorinta noastra a fost sa extindem parteneriatul si pe alte produse, dar, din pacate, inca nu a fost posibil. Mai exista o colaborare cu Selgros, unde primim produse non-alimentare de patru ori pe an. Mai avem o colaborare cu Kaufland, care este strict financiara. Sponsorizarile ne ajuta, dar noi nu vrem sa ajungem in situatia in care raftul e gol, clientul nu are ce sa cumpere, iar noi ne platim salariile”, spune Simon.
Desi pe piata sunt foarte multi retaileri, colaborarile Somaro sunt restranse. „Explicatiile sunt diferite: unii spun ca donarea este mai scumpa decat daca arunca produsul – unele explicatii se reduc strict la argumentele financiare. La altii au fost probleme de flexibilitate”, spune Simon.
Bugetul lunar pentru cele doua magazine, care au in total patru angajati si doua masini este de circa 6.500 de euro. In 2018, Somaro a avut o acoperire financiara de aproape 93%, circa 80% provenind din incasarile magazinelor, restul fiind din sponsorizari financiare.
„Speranta este sa ajungem la o acoperire financiara totala, sa avem posibilitatea sa investim banii respectivi. Noi, aici, in Bucuresti, suntem independenti financiar de la sfarsitul lui 2011. Aici am avut nevoie de 13-15 luni ca sa atingem break-even si aici, cam in fiecare luna avem un plus care este relocat la Sibiu”, adauga Simon.
Sursa foto: Facebook Somaro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
