Lucrurile urmeaza sa se schimbe, insa. Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 7 octombrie 2019 o directiva privind protectia persoanelor care raporteaza incalcari ale legii, directiva care a fost publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in data de 26 noiembrie 2019.
„Potrivit acestei directive, in urmatorii ani, vor aparea noi obligatii pentru companiile care au peste 50 de salariati. Acestea vor trebui sa asigure o protectie mai mare celor care fac sesizari privind neregulile privind desfasurarea activitatii, cunoscuti sub denumirea de „avertizori de integritate” (whistle-blowers)”, scriu avocatii Cristina Tudoran (senior associate) si Alexandru Moraru (Associate).
Ce inseamna insa efectiv aceasta protectie si de cand se vor aplica noile reguli?
Cadrul legal din Romania
In prezent, in Romania protectia avertizorilor este reglementata doar in sectorul public, prin Legea nr. 571/2004 privind protectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unitati care semnaleaza incalcari ale legii, lege care se aplica personalului autoritatilor si institutiilor publice din administratia centrala sau locala, inclusiv societatilor nationale cu capital de stat. Legea reglementeaza avertizarile in interes public, oferind protectie personalului care efectueaza astfel de avertizari. Consecinta este ca avertizorii nu pot fi sanctionati direct sau indirect pentru neregulile sesizate.
Citeste si:
Avertizarile efectuate in temeiul acestei legi pot privi, printre altele, infractiuni de coruptie sau de serviciu, infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, incompatibilitati si conflicte de interese, incalcari ale procedurilor administrative sau administrarea defectuoasa/ frauduloasa a patrimoniului entitatii publice. Legea stabileste o paleta larga de canale prin care personalul poate efectua sesizarile, de la seful ierarhic sau conducatorul autoritatii, pana la organele judiciare, mass-media sau organizatiile neguvernamentale. In plus, legea stabileste ca in cazul avertizarii in interes public, nu se aplica normele deontologice sau profesionale care ar fi de natura sa impiedice avertizarea in interes public. Cu toate acestea, o astfel de sesizare trebuie sa fie sustinuta de date sau indicii privind neregularitatea.
Citeste si:
Cu privire la protectia acordata avertizorilor, daca persoana reclamata prin avertizare este sef ierarhic direct sau indirect, comisia care efectueaza cercetarea va asigura secretul identitatii avertizorului. Daca avertizorul este cercetat disciplinar ca urmare a sesizarii, acesta poate cere ca la cercetarea sa sa participe presa si un reprezentant al sindicatului/ asociatiei profesionale, iar autoritatea este obligata sa invite aceste persoane. In lipsa invitatiei, decizia de sanctionare nu este valabila. Mai mult, in cazul aplicarii unor sanctiuni abuzive, avertizorul poate cere instantei sa le anuleze.
Nivelul de protectie la nivel european
In prezent, doar 10 state europene au o legislatie cuprinzatoare pentru protectia avertizorilor: Franta, Ungaria, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Slovacia, Suedia si Marea Britanie. In celelalte state europene, nivelul de protectie este partial si vizeaza ori functionarii publici ori un numar limitat de sectoare economice (cel mai adesea, sectorul serviciilor financiare), ori doar anumite fapte de o gravitate ridicata (de regula, faptele de curuptie).
Citeste si:
Uniunea Europeana a adoptat reglementari obligatorii, care se vor aplica in statele membre, in principal in sectoarele serviciilor financiale, transporturilor aeriene/ maritime. In celelalte sectoare, protectia avertizorilor nu e garantata prin norme europene. Astfel, noua directiva vine sa acopere aceasta lipsa de reglementare si sa uniformizeze cadrul legislativ, aducand in atentia cetatenilor europeni protectia de care se bucura, precum si datoria pe care o au sa contribuie la demascarea faptelor periculoase.
Ce isi propune noua directiva?
Directiva (UE) 2019/1937 isi propune asigurarea respectarii legii de catre toti actorii scenei economice, incepand cu mediul de afaceri (companiile private), pana la autoritatile publice, prin protejarea persoanelor care raporteaza nereguli sau incalcari ale legislatiei in activitatea companiei. Pe aceasta cale, persoanele sunt incurajate sa traga un semnal de alarma si sa ia atitudine pentru inlaturarea cat mai rapida a deficientelor pe care le observa in activitatea de zi cu zi.
Citeste si:
In ce domenii se aplica?
Directiva se aplica unei sfere cuprinzatoare de sectoare, dintre care putem aminti siguranta produselor si a alimentelor, sanatatea publica, serviciile digitale, securitatea retelelor si a sistemelor informatice, prevenirea spalarii banilor sau protectia consumatorilor si a datelor. Se incearca astfel unificarea reglementarii europene privind protectia avertizorilor, in prezent aceasta fiind disparata in mai multe acte normative.
Cine sunt avertizorii?
In principal, avertizori pot fi salariatii care isi desfasoara activitatea in cadrul companiilor, dar nu numai. In aceasta categorie intra, in principiu, orice alta persoana care, datorita activitatii sale profesionale, ia cunostinta de nereguli / incalcari ale legii la nivelul companiei – de exemplu consultantii, liber-profesionistii, furnizorii de produse sau subcontractantii unor servicii.
Citeste si:
Pentru a beneficia de protectia oferita de directiva, este important ca avertizorii sa aiba motive sa creada ca pot fi supusi anumitor masuri represive pentru sesizarile lor – de exemplu, constrangeri, intimidari, sanctiuni disciplinare, includerea pe o lista neagra, boicotarea afacerii sau prejudicierea reputatiei. De asemenea, avertizorii trebuie sa aiba motive rezonabile sa creada ca informatiile pe care le raporteaza sunt adevarate si sa creada in mod intemeiat ca acestea se incadreaza in domeniile prevazute de directiva.
Daca sesizeaza informatii inexacte, fara sa stie acest lucru la momentul sesizarii, avertizorilor li se vor aplica totusi masurile de protectie. Daca, insa, divulga in mod deliberat informatii inexacte/ inselatoare despre o persoana, acestia vor putea fi trasi la raspundere.
Cui se raporteaza incalcarile?
Directiva stabileste un sistem de raportare pe trei nivele: (i) raportarea interna, in cadrul companiei; (ii) raportarea externa, catre autoritati; (iii) divulgarea publica a informatiilor. Deci, directiva impune companiilor obligatia de a stabili proceduri interne pentru primirea eventualelor sesizari privind nereguli/ incalcari ale legislatiei care apar la nivelul sau.
Citeste si:
In principiu, raportarea trebuie facuta mai intai la nivel intern, iar ulterior, daca se impune, se poate merge mai departe. Dar, in anumite situatii, avertizorul poate sa iasa din tipar si sa informeze direct autoritatile sau publicul larg despre incalcarile constatate, atunci cand exista motive intemeiate pentru a crede ca va suferi represalii sau ca autoritatea nu poate solutiona in mod eficient sesizarea (de exemplu, atunci cand au fost alterate niste probe sau cand autoritatea ar putea fi in intelegere cu autorul incalcarii), ori atunci cand incalcarea poate avea consecinte atat de grave incat reclama o remediere urgenta.
Ce rol vor avea angajatorii?
Organizatiile care au cel putin 50 de salariati vor fi obligate sa instituie canale de comunicare interna si departamente/persoane responsabile care sa primeasca sesizarile, sa le investigheze si sa ia masuri pentru rezolvarea acestora. Aceste persoane ar putea fi, de exemplu, un responsabil HR, un coordonator al conformitatii, un jurist sau un membru al consiliului de administratie. Esential este ca aceasta persoana sa fie independenta si impartiala. Aceasta responsabilitate poate fi oferita si unei persoane/ entitati externe care furnizeaza astfel de servicii, ceea ce va putea crea noi arii de activitate pentru firmele de consultanta in domeniul resurselor umane.
Directiva ofera companiilor mai mici (intre 50 si 249 de salariati) posibilitatea de a stabili canale interne comune si responsabili comuni pentru primirea si rezolvarea sesizarilor, ceea ce ar putea fi un avantaj pentru companiile mici intre care exista relatii economice stranse sau care fac parte din acelasi grup.
Foarte important este ca pe parcursul anchetei interne si ulterior finalizarii acesteia sa se pastreze confidentialitatea identitatatii autorului sesizarii, pentru a evita eventualele represalii la care acesta ar putea fi supus si pentru a nu descuraja alti potentiali avertizori. Identitatea avertizorului nu va putea fi divulgata decat daca legea impune aceasta divulgare, de exemplu in cadrul unor proceduri judiciare unde trebuie asigurat dreptul la aparare al tuturor celor implicati. De regula, inaintea divulgarii, avertizorul va fi informat despre aceasta si despre motivele pentru care este necesara.
Ulterior primirii sesizarii, departamentul/ persoanele responsabile trebuie sa confirme primirea sesazirii, iar intr-un termen de cel mult trei luni de la primirea ei, avertizorul trebuie sa fie informat cu privire la stadiul investigatiei, eventualele masuri luate sau de ce nu s-a luat nicio masura.
In functie de deznodamantul acestei etape interne, avertizorul poate recurge ulterior la raportarea externa sau la divulgarea publica a informatiilor.
Companiile au obligatia de a informa persoanele cu privire la procedurile de raportare interna/externa existente – de exemplu, prin includerea lor pe pagina web. De asemenea, la canalele interne de raportare pot avea acces, pe langa salariati, si alte persoane care, in virtutea activitatilor profesionale pe care le desfasoara in relatie cu compania, iau cunostinta de anumite incalcari – de exemplu, contractanti, subcontractanti sau furnizori.
In plus, trebuie pastrata o evidenta cu privire la toate raportarile primite, evidenta care se pastreaza doar atat cat este necesar pentru aplicarea regulilor din directiva.
Care sunt masurile efective de protectie pentru avertizori?
Directiva ofera protectie impotriva oricaror masuri represive, fie ca sunt directe sau indirecte. Astfel, vor fi protejati nu doar avertizorii, dar si alte persoane care ar putea suferi de pe urma sesizarii facute de acestia – de exemplu, colegii, rudele avertizorului care se afla in raporturi profesionale cu organizatia.
Directiva ofera ca exemple de masuri represive fata de salariatii care fac raportari masuri precum suspendarea, retrogradarea, blocarea promovarii, concedierea, reducerea salariului, schimbari ale programului de lucru, oferirea recomandari negative in vederea unor viitoare angajari, constrangerea si intimidarea, discriminarea sau alte forme de tratament inechitabil.
In concret, care sunt masurile de protectie?
- Protejarea confidentialitatii identitatii avertizorilor;
- Prezumtia ca represaliile si prejudiciile care sunt consecinta lor, chiar daca in aparenta se intemeiaza pe alte motive, sunt urmare a raportarii/ divulgarii facute de avertizor;
- Inlaturarea raspunderii civile in baza unor clauze de loialitate/ confidentialitate/ nedivulgare;
- Inlaturarea raspunderii civile pentru divulgarea unor secrete comerciale;
- Inlaturarea raspunderii pentru dobandirea si accesul la informatiile care sunt raportate sau divulgate public, cu conditia ca aceasta sa nu reprezinte o infractiune;
- Dreptul la masuri reparatorii pentru repararea prejudiciilor cauzate de masurile represive – de exemplu, reintegrarea in functie cu drepturi depline, compensatii pentru pierderile financiare, daune morale pentru atingerile aduse reputatiei etc.;
- Masuri provizorii de incetare a masurilor preventive pana la finalizarea procedurilor judiciare;
- Interzicerea oricarei renuntari sau limitari cu privire la drepturile si masurile reparatorii prevazute de directiva.
- Statele sunt obligate sa reglementeze sanctiuni pentru cei care impiedica sau incearca sa impiedice raportarea, iau masuri represive impotriva avertizorilor sau incalca obligatia de pastrare a confidentialitatii identitatii avertizorilor.
Concluzii
Noua directiva europeana impune statelor europene sa stabileasca noi obligatii in sarcina companiilor private, dar si in sarcina autoritatilor, dorind sa ofere un impuls persoanelor care iau cunostinta de nereguli / incalcari ale legii pentru a lua atitudine in vederea remedierii acestora in timp util. De asemenea, directiva vine ca o completare a legislatiei existente in statele europene, care nu acopera toate sectoarele de activitate, reglementand, de regula, protectie doar pentru functionarii publici.
Astfel, directiva ofera astfel un plus de responsabilitate persoanelor care detin asemenea informatii si stabileste masuri de protectie pentru acestea. Statele europene vor trebui sa asigure implementarea procedurilor interne de raportare a incalcarilor de catre angajatorii care au peste 249 de salariati pana in anul 2021, iar de catre cei care au intre 50 si 249 de salariati, pana in anul 2023.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
