În țara cu cele mai mici investiții din UE în cercetare, un grup de tineri specialiști se încăpățânează să dezvolte rachete supersonice și tehnologii românești pentru astfel de zboruri. Se numesc Vanguard Technology și au prezentat, pentru wall-street.ro, cel mai recent proiect al lor: o rachetă care poate atinge 2 Mach, cu costuri de producție extrem de mici și aplicații în toate domeniile.

”A durat vreo 10 ani până la prima rachetă supersonică. Dezvoltarea de rachete e un hobby, eu am terminat inginerie auto și energetică. Am fondat Vanguard în 2013, ca ONG, strict dintr-o nevoie practică - ca să facem rost de autorizații, substanțe, colaborări. În timp, am descoperit foarte mulți colegi pasionați de domeniu și am crescut ca ONG”, spune Florin Rădoi.

De la baloane la rachete

În trecut, Vanguard au fost primii care au atins 34.000 de metri cu baloane stratosferice, dar au lansat și baloane plutitoare care au făcut înconjurul globului. Acum, explică Florin Rădoi, au adus know-how-ul acumulat în zona de rachete.

FOTO: Vanguard Technology

Arhitectul primei rachete supersonice dezvoltate de o organizație privată, non-guvernamentală, din România, ”Epica”, este colegul său, Eduard Voiculescu, inginer electronist. El a realizat această rachetă experimentală, cu tehnologie făcută în cea mai mare parte in-house, de la placa propriu-zisă până la soft. A fost prima rachetă din România autorizată pentru a fi lansată cu acte în regulă din afara unui poligon militar.

Doar cerul și aprobările oficiale sunt limita

”Epica” a zburat până la 3.200 de metri – nu pentru că nu ar fi putut mai mult, ci pentru că s-a oprit în plafonul aprobărilor: pentru a depăși această altitudine este nevoie de acordul Ministerului Apărării. În plus, și ROMATSA a cerut ca racheta să nu depășească o rază de 3 kilometri, astfel că ”Epica” a fost dotată cu două parașute, dintre care una menită să prevină ca vântul să o plimbe la distanțe mari.

”A fost un proces destul de lung, partea de structură, inclusiv electronica, a fost dezvoltată în România. Are un senzor barometric, pe baza presiunii atmosferice, care variază în funcțiune de altitudine, ne spune înălțimea rachetei, punctul maxim- apogeul. Pe lângă senzorul barometric, electronica de bord are componente de achiziție de date barometrice, achiziție de date pe bază de accelerație, telemetrie în timp real, GPS, am avut tot timpul legătură radio cu toate datele în timp real pe receivere construite tot de noi”, spune Eduard Voiculescu.

Perseus, cea mai avansată rachetă ”privată” din România

Însă după această lansare de succes, care a avut loc în iunie, cei de la Vanguard au deja un nou model, pe care ni l-au și prezentat: Perseus. Este prima rachetă românească dezvoltată de o organizație privată proiectată să atingă Mach 2 (adică de 2 ori viteza sunetului). Perseus poate zbura până la 7.000 de metri, iar dacă este extinsă în dublă treaptă poate atinge până la 15.000 de metri – desigur, doar cu aprobare oficială.

Are modul GPS, o antenă care transmite date, un card micro-SD pe care stocăm datele, un senzor barometric, cameră și o baterie cu autonomie de 3 ore – nu pentru că zborul ar dura atât, ci pentru că doar așteptarea aprobării lansării poate ține jumătate de oră. Practic, este cel mai avansat proiect de acest fel dezvoltat de o organizație privată din România.

FOTO: wall-street.ro

Pasul următor ar putea fi transmiterea datelor în sens dublu, adică și de la sol către rachetă, care să fie dotată cu sisteme de ghidaj activ. Dar și dezvoltarea unui motor propriu – momentan, Vanguard folosesc motoare certificate comercial, fabricate în Canada, dar fac experimente și în acest sens.

Cât costă o rachetă supersonică

Costul unei asemenea rachete este surprinzător de mic, în jurul a 2.000 de euro. Pe de altă parte, spun creatorii ei, Florin Rădoi, Eduard Voiculescu și Alexandru Țapu, în spate stau ani de experimente. Și chiar dacă au mai avut parteneriate – de pildă, pentru dezvoltarea unui controller pentru camerele de termoviziune în infraroșu ale Poliției de Frontieră – nu au recuperat niciodată cu adevărat banii investiți în rachete.

Spun că sunt însă dispuși, dacă există vreun client interesat, să pună un sticker pe spatele rachetei care urmează să fie lansată sau chiar să plaseze în compartimentul din interiorul acesteia un produs de mici dimensiuni pe care o companie ar vrea să-l plimbe puțin în spațiu într-o rachetă românească.

Care sunt aplicațiile: de la armată la rachete anti-grindină

Însă ce alte aplicații ar putea avea proiectele Vanguard Technology? De pildă pe partea de electronică, soluții de achiziție de date, transmisie de date la sol. ”Am vrea să perfecționăm aceste zone, eventual să le ducem în zona unui produs vandabil, poate să reușim și un parteneriat, o colaborare pe partea militară”, spune Eduard Voiculescu. ”Pe partea de telemetrie în timp real de la un vehicul suntem destul de avansați, am ajuns la punctul la care putem să o punem fără probleme cam pe orice.”

FOTO: wall-street.ro

O altă idee ar fi găsirea unei ferestre de colaborare cu MApN în zona de motoare de propulsie mai performante. De asemenea, rachetele create de inginerii români ar putea transporta recipiente cu diverse suspensii de culturi, pentru a vedea ce se întâmplă cu micro-organismele în astfel de condiții.

Citește și: Voidship sau povestea tinerilor români care intră alături de Elon Musk în cursa de a face spațiul mai accesibil

În fine, ar putea fi o alternativă la tradiționalele rachete anti-grindină, despre care cei de la Vanguard spun că sunt destul de ineficiente pentru că sunt mari și, mai ales, nu pot fi controlate. Desigur, ar fi nevoie și de parteneri, fie privați, fie din sectorul public.

”Vreau să creez un produs avansat, deosebit, făcut în România de la zero, de oameni capabili, inteligenți, pasionați. Eu am o frustrare: sunt doctor în inginerie, ca să îmi găsesc un job ca să mă satisfacă profesional am ajuns să plec în străinătate”, spune Florin Rădoi. ”Mi-ar plăcea să existe o comunitate de oameni cu aceleași aspirații, pasiuni, nivel intelectual, care să conceapă și proiecte mai avansate. Să creeze produse cu valoare adăugată mult mai mare. Pentru mine e o satisfacție mai deosebită că pot crea ceva din mai mult sau mai puțin nimic în România”, conchide el.

Sursa foto: wall-street.ro

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri