Criza transporturilor aeriene continuă și nu dă semne că s-ar rezolva prea rapid. Am încercat să o înțelegem și să găsim soluții pentru cei care totuși trebuie să zboare în aceasta perioadă complicată împreună cu Andrei Străuț, director general AirClaim, companie listată la bursa de la București.

Cu sute de zboruri anulate și mii amânate în fiecare zi, industria transportului aerian de pasageri trece printr-o criză gravă, care îi afectează pe pasageri, dar și liniile aeriene, care acum trebuie să le plătească despăgubiri și compensații. De pildă, doar KLM are de achitat 70 de milioane de euro compensații pentru zborurile întârziate în trimestrul doi al acestui an. Cum s-a ajuns însă aici?

În primul rând, spune Andrei Străuț, din cauza concedierilor făcute în pandemie. ”Va mai dura un an-doi de zile până să ajungă la nivelul din 2018-2019. Oamenii și-au găsit alte locuri de muncă. Iar acum liniile aeriene au scos foarte multe curse pe piață, dar ei sunt protejați într-un fel. Atunci când îți dau mail cu peste 14 zile înaintea zborului nu ai cum să îi dai în judecată, să ceri despăgubiri. Și atunci ei ce au făcut: au deschis zborurile, au încasat niște bani pe ele, și apoi au anulat și acum or să dea vouchere.”

Retail jobs

Mai multe zboruri = mai multe probleme

În al doilea rând, a crescut foarte mult numărul de zboruri și, automat, și cel de probleme. De pildă, liniile low-cost nu au foarte multe aparate de zbor și nici nu își permit să angajeze piloți cu experiență foarte mare, care zboară pe ceață sau diverse condiții meteorologice dificile. ”Dacă luăm de pildă aeroporturile din Anglia, mai tot timpul e ceață acolo și anulează zborurile. Am câștigat proces pentru asta, pentru că am arătat că alte companii au putut zbura acolo, la 5 sau minute mai târziu, și asta fiindcă aveau piloți experimentați, care zboară pe ceață”, spune Andrei Străuț.

În acest condiții, soluția pentru pasageri este să își revendice drepturile, stabilite în UE prin Regulamentul 261/2004. Doar că foarte mulți nu știu că au aceste drepturi sau chiar se rușinează să beneficieze de ele.

Citeste si:
COVID-19 | Două aeronave militare vor aduce 300.000 de măști din...
COVID-19 | Aproximativ...

Oamenii nu își cunosc drepturile, nu știu ce să revendice, ce să ceară. Sunt foarte mulți care primesc de la compania aeriană un sandviș și o apă pentru întârzierea de 3 ore și consideră că gata, compania și-a făcut treaba. Da, și-a făcut treaba atunci, dar mai au să îți dea niște bani pentru disconfortul creat.

Andrei Străuț, director general AirClaim

Mulți pasageri se rușinează să-și ceară drepturile

Potrivit directorului AirClaim, în România, doar 5-10% din pasagerii unui zbor întârziat peste 3 ore sau anulat își cer drepturile. ”Din cauza culturii noastre, mai ales cei care zboară cu low-cost-urile ulterior parcă ar considera o rușine faptul de a-și revendica drepturile. Mulți spun că nu îi interesează. De ce să nu te intereseze să primești niște bani? Probabil cu o muncă asiduă de a convinge pasagerii, în viitor va crește acest procent. Avem noroc acum că se mediatizează foarte mult”.

Citeste si:
O barcă de observare a păsărilor ar fi fost răsturnată de o balenă
O barcă de observare a...

De asemenea, numeroși pasageri preferă să acționeze pe cont propriu, neavând încredere în companiile care facilitează obţinerea drepturilor sau nevrând să plătească comision. Doar că, din păcate, spune Andrei Străuț, liniile aeriene nu îi bagă în seamă sau ”jonglează” cu ei – le cer diverse acte, complică procedurile, pentru a-i face să renunțe pe parcurs. Avantajul firmelor care se ocupă cu claim-urile este că au căi deschise cu fiecare linie aeriană în parte.

Citește și: 10 sfaturi ca să-ți încapă totul în bagajul de mână, când pleci în vacanță

Liniile românești plătesc greu, cele străine nici nu răspund

Ceea ce nu înseamnă că lucrurile sunt neapărat mult mai simple. ”Companiile aeriene românești sunt o problemă, pentru că nu plătesc sau plătesc foarte greu. Caută mereu pretexte, amână. La fel și KLM și Air France, e foarte greu de comunicat cu ei. Problema noastră e că nu avem legislație în România să îi putem da în judecată, fiindcă nu au puncte de lucru aici. Suntem cam legați de mâini de picioare, în clipa de față. Pe viitor ar putea apărea reglementări”, spune directorul AirClaim.

Citeste si:
Politico: Compensațiile pentru zborurile întârziate ar putea dispărea
Politico: Compensațiile...

Companiile internaționale care nu au birouri în România pur și simplu nu răspund, astfel că Andrei Străuț intenționează să deschidă birouri în alte state, pentru a putea recupera banii pasagerilor. Liniile aeriene românești care sunt în alianțe internaționale tind și ele să împrumute din politica de a ”jongla” a alianței. ”De pildă, cer semnătură autorizată – ceea ce noi avem, normal, doar că o vor la notar, or e aproape imposibil să faci acest lucru.”

Pasagerii nu au cum să se protejeze

Ca număr de cereri, AirClaim a ajuns acum la nivelul dinaintea pandemiei. Până la 1 august 2022 au depus 304 dosare – iar un dosar are mai mulți pasageri. Rata de câștiguri este de peste 95% dar, din cauza legislației permisive, până îți recuperezi efectiv banii durează minim un an de zile. În plus, odată procesul câștigat, liniile aeriene nu îți dau banii de bunăvoie, ci trebuie să te duci la executor, ceea ce mai adaugă încă o lună și jumătate.

Citeste si:
Comisia Europeană definește în premieră "victimele inteligenţei...
Comisia Europeană definește...

”În clipa de față pasagerii nu au cum să se protejeze. Nu ai siguranță, nu ai ce să faci, din păcate. Nu poți să îți iei o marjă de siguranță, luând de pildă un zbor la o companie de renume. Nu există nicio companie despre care să poți spune că e fără cusur din păcate”, conchide directorul AirClaim.

Sursa foto: Pexels

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Setari Cookie-uri F