Piața transportului alternativ este o industrie în plină dezvoltare la nivel global, iar cea din România nu este o excepție, pe piață apărând companii care-și dezvoltă în continuu afacerile, iar acest lucru se întâmplă pentru că există o cerere uriașă pentru astfel de servicii.

Wall-Street.ro a discutat cu Cristian Sălceanu, country managerul diviziei de ride-hailing din cadrul Bolt România despre potențialul pieței locale. El ne-a explicat că acest potențial este uriaș, dovadă fiind expansiunea acestui tip de servicii în tot mai multe zone și orașe din țară, dar și eforturile companiilor de profil de a-și spori flotele.

Creșterea numărului de parteneri are loc ca efect al cererii tot mai consistente din partea românilor, ceea ce creează zilnic un dezechilibru între cerere și ofertă, iar asta se vede în evoluția prețurilor pentru curse în anumite momente. Clienții cunosc termenul de „tarif dinamic”, unul care le dă fiori clienților nu doar de la Bolt ci și de la Uber.

Din discuția cu șeful diviziei de ride-hailing a Bolt România, concludem că majorarea tarifelor de la o oră la alta sau chiar de la un minut la altul în orele de vârf, nu este doar un efect al creșterii cererii, ci și o cauză a numărului limitat de șoferi disponibili. Cu alte cuvinte, tarifele nu cresc pentru că plouă afară sau e frig, ori pentru că nu au acces la mijloacele de transport în comun, ci pentru că, în intervalele de vârf, numărul de șoferi disponibili scade în raport cu cererea.

„Piața noastră are un număr limitat de șoferi parteneri. Ca șofer, trebuie să treci printr-un anumit număr de pași pentru a putea ajunge să activezi pe platforma noastră, iar aceste lucruri costă și timp, și bani. De aceea trebuie să avem foarte mare grijă să le permitem acestora să desfășoare o activitate profitabilă. Și atunci, evident, asta se face mai ales prin preț.

Observăm imediat că, în momentul în care scade numărul de șoferi parteneri disponibili, crește prețul din cauza acelor componente dinamice ale prețului. Puteți observa situațiile acestea când plouă foarte tare sau când sunt greve la metrou sau la STB”, ne-a explicat Cristian Sălceanu.

Country managerul Bolt ne spune că înțelege dorința clienților de a merge mereu cu cel mai mic preț, dar ne dă de înțeles că tariful dinamic este cea mai bună metodă pentru a echilibra raportul dintre cerere și ofertă.

Evident că pasagerii și-ar dori să aibă întotdeauna curse mai ieftine. Și noi ne dorim asta. De aceea ne concentrăm întotdeauna pe creșterea numărului de șoferi parteneri, pentru a avea cu ce să acoperim nevoia pasagerilor. Mai mulți șoferi în flotele noastre înseamnă prețuri mai mici.

În același timp, dacă am avea prețurile foarte, foarte mici, care nu ar fi corelate cu realitatea economică, rezultatul imediat ar fi plecarea șoferilor de pe platformă, iar o lipsă a șoferilor se va reflecta într-un preț dinamic mult mai mare”, ne-a mai explicat country managerul Bolt.

Cristian Sălceanu: Nu creștem prețurile speculativ

Country managerul Bolt neagă afirmațiile apărute adesea în presă sau din partea clienților cum că tarifele ar fi crescute speculativ, tocmai când oamenii au nevoie mai mare de o alternativă rapidă de transport.

„În anumite situații prețurile cresc imediat și vedem și noi în presă, articole de genul «Bolt sau ceilalți competitori au crescut prețurile de nu știu câte ori într-o singură zi». Dar nu facem asta speculativ, la modul: «A, plouă! hai să creștem prețurile!

Există un algoritm care ține cont de cât de mare este cererea și cât de mică este oferta. Atunci se adaptează prețul la această asimetrie și așa apar situațiile în care se observă imediat care este impactul unui număr redus de șoferi”, ne-a mai spus Cristian Sălceanu.

(Cristian Sălceanu, country managerul divizia de ride-hailing a Bolt România - sursa foto - Bolt România)

Acesta ne-a explicat că, în cazurile în care cererea crește vertiginos, cum ar fi cazul unor meciuri de fotbal importante, concerte sau festivaluri, prețul dinamic joacă două roluri. Primul este acela de a-i încuraja pe șoferi să vină în întâmpinarea cererii.

În astfel de situații, și noi la Bolt, dar și ceilalți competitori, trebuie să stimulăm șoferii să iasă pe traseu. Degeaba avem cerere foarte mare, dacă nu avem șoferi care să răspundă cererii respective. Adică, poți să ai câteva mii de șoferi, dar dacă sunt zeci de mii sau chiar sute de mii de oameni care caută în acel moment o variantă de transport alternativ, trebuie să faci un compromis. Iar acel compromis este prețul.

Nu poți să oferi efectiv același preț oricând, pentru că nu ar fi rentabil pentru șoferi în economia lor generală. Momentele acestea, în care au prețuri puțin mai mari, contează foarte mult. Dacă ar avea tot timpul doar prețurile de bază, e posibil să nu fie un mod prin care să poată să-și susțină activitatea pe termen lung”, ne-a mai spus Cristian Sălceanu.

Al doilea rol pe care prețul dinamic îl joacă în serviciile de transport alternativ, potrivit oficialului Bolt România, este acela de a-i descuraja pe clienții care nu ar avea nevoie neapărată de transport și s-ar putea descurca mergând pe jos sau folosind mijloacele de transport în comun.

„Când cererea este foarte mare și nu poți să o acoperi ce faci? Trebuie să găsești un mod prin care cei care ar putea merge 1-2 kilometri până la destinație pe jos să renunțe la ideea de a comanda o cursă și să o lase cuiva care chiar are nevoie și este dispus să plătească pentru acea cursă, deoarece are o destinație care se află la o distanță mult mai mare sau are o nevoie urgentă de a ajunge undeva”, ne-a mai explicat country managerul Bolt România.

Citește și: TOP 5 cărți recomandate de Cristian Sălceanu, Country Manager Bolt România

Unii au înțeles greșit ce a cerut Consiliul Concurenței în legătură cu prețul dinamic

Întrebat în legătură cu recomandările Consiliului Concurenței legat de transparența tarifelor practicate de operatorii de transport alternativ, în care autoritățile au cerut atât Bolt cât și celor de la Uber să ofere o transparență mai mare în ceea ce privește stabilirea prețurilor, Cristian Sălceanu ne-a spus că unii au înțeles greșit ce au cerut reprezentanții Consiliului.

„Consiliul Concurenței a desfășurat o analiză a acestui sector al transportului alternativ și una dintre concluzii care a fost preluată de presă, dar a fost preluată uneori chiar greșit. Mai departe, înțelegerea celor care au citit aceste articole a fost și ea destul de incorectă, în sensul că am văzut de multe ori spunându-se că s-a cerut interzicerea tarifului dinamic, ceea ce era de fapt exact invers.

Consiliul Concurenței a spus că tariful dinamic ar trebui să fie suficient pe piață, astfel încât să regleze diferența între cerere și ofertă și că nu ar fi nevoie de tarife diferențiate pentru intervalele de vârf și în afara intervalelor de vârf. Deci, tocmai Consiliul Concurenței spune că, într-adevăr, tariful dinamic este un mecanism normal de piață care să ajute la atingerea acestui echilibru între cerere și ofertă”, ne-a mai spus Cristian Sălceanu.

Bolt este prezent în 28 de orașe, devansând acoperirea celor de la Uber la nivel național, care este prezent în doar 22 de orașe. Potrivit country managerul Bolt România, în prezent, compania pe care o conduce a ajuns la un volum de 1 milion de călători unici în ultimul an. De menționat că, divizia de ride-hailing și cea de închiriat trotinete sunt verticale separate ale Bolt România, activând independent una de cealaltă.

Rămâneți aproape de wall-street.ro, pentru a afla, direct de la country managerul Bolt România, câți bani pot încasa șoferii parteneri într-o lună, în materialul următor realizat în urma unui interviu amplu cu Cristian Sălceanu.

Sursa foto: Bolt România

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Adrian Ungureanu
Venit în Capitală în 2007, ca orice copil de provincie cu tolba plină de vise, primul fiind acela de a deveni comentator sportiv - următorul Cristian Țopescu - Adrian a ales să-și înceapă cariera de jurnalist scriind în presă. Deși era abia în al doilea an la Facultatea de Jurnalism , Adrian și-a găsit un loc de muncă la ziarul ” Curierul Național ”. A realizat abia la interviul de angajare că nu mai există departament de sport la ziar, dar asta...

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri