Cuvinte ca automatizare, smartphone, AI, robotizare, definesc prezentul, a afirmat Roxana Puia la conferința SUSTENABIL ZI DE ZI – de la NICE TO BE la MUST BE, organizată de Eco Synergy și Asociația Environ. Tehnologia, spune ea, este menită să ne facă să economisim timp, să avem o viață mai confortabilă, un stil de lucru mai eficient.

”Azi, electric a devenit sinonim cu ușor, comod, accesibil. Pentru fiecare muncă pe care o făceam cândva există acum un robot, o aplicație, un aparat care să ne facă viața mai ușoară. Întrebarea e: ce nu poate înlocui tehnologia? Cred că și cei mai aprigi adversari ai săi sunt de acord că nu-și pot imagina viața fără 4-5 echipamente electrice – telefon, frigider, mașină de spălat”, a declarat reprezentanta Asociației Environ.

Avem aparate smart, dar nu știm ce să facem cu ele când se defectează

Acest aspect adâncește însă o problemă foarte importantă: ce facem cu aparatele când au ajuns la sfârșitul ciclului de viață sau am ales să le înlocuim? Cum gestionăm deșeurile generate de dependența noastră de tehnologie?

Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) au cel mai rapid nivel de creștere la nivel mondial. Anual se generează circa 50 de milioane de tone de astfel de deșeuri, adică în jur de 7 kg pentru fiecare persoană. La nivel global, circa 20% sunt recuperate și reciclate în mod responsabil. În Europa lucrurile stau un pic mai bine: procentul ajunge la 49%. Însă ținta este de 65%, iar România se situează – cu optimism – la 30%.

Practic, ceea ce facem este să folosim dispozitive și echipamente ca să creștem calitatea vieții, însă pierdem din vedere că nu putem avea o viață bună într-un mediu toxic și poluat.
Roxana Puia, director marketing Environ

Avem tot felul de echipamente smart, dar avem probleme la nivel de lucruri de bun simț, cum ar fi ce acem atunci când aceste dispozitive își încheie ciclul de viață, a afirmat ea. O altă problemă este că atunci când reciclăm, o facem deseori condiționați. Așteptăm să fim recompensați, premiați, aplaudați, în loc să vedem reciclarea ca o acțiune normală pentru un individ responsabil și conștient de impactul pe care îl are asupra mediului.

”Cred că este important să reciclăm din convingere. pentru că ne dăm seama că acesta este lucrul corect de făcut, pentru că înțelegem de ce este important să reciclăm și pentru că ne dăm seama cât de tare o să ne doară dacă nu facem acest lucru, atât pe noi cât și pe cei care vin după noi”, a declarat Roxana Puia. ”Indiferent cât de multe filtre și purificatoare de aer vom avea, nu putem trăi fără apă, aer și pământ curat”.

ChatGPT nu ne poate forța să reciclăm corect

Vorbim de inteligență artificială, dar nu s-a inventat inventat funcția de autoreciclare pentru echipamente, spune reprezentantul Environ. ChatGPT nu ne poate forța să căutăm punctele de colectare, e nevoie de educație și de responsabilizare.

*

”Asta facem noi, la Asociația Environ. Un pilon important al activității noastre este conștientizarea”, spune Roxana Puia. ”Încercăm să fim agenți ai schimbării și în campaniile de conștientizare pe care le facem, încercăm să vorbim despre reciclare. Nu folosim pasaje din legislație, nu abordăm palierul obligațiilor, nu arătăm munți de gunoaie, ci încercăm să punem reciclarea într-o altă lumină, încercăm să arătăm că este un domeniu frumos, că înseamnă, de fapt, imaginație, creativitate și responsabilitate.”

Printre proiectele Environ a fost crearea de bijuterii din argint și din taste obținute din reciclarea tastaturilor, dar și ”alianțe” cu influenceri sau pastile educaționale pentru copii despre reciclare.

”Ce nu poate înlocui tehnologia? Nu poate înlocui interacțiunea umană autentică, nu poate înlocui experiențele senzoriale și tactile, nu poate înlocui inteligența emoțională și nu poate înlocui bunul simț. Și chiar și fericirea pe care o simți atunci când faci bine în jurul tău”, a conchis Roxana Puia la Sustenabil zi de zi.

Sursa foto: wall-street.ro / Ovidiu