Sub presiunea importurilor din China, unele fabrici de confectii au decis sa-si transfere productia la vecinii din nord
Aproape 200.000 de muncitori pinditi de somaj. Circa 4.000 de societati, din aproximativ 8.000, care se zbat sa reziste pina la finalul anului. Blocaj financiar si pierderi trimestriale de pina la 20 miliarde lei/firma. Patronii fabricilor de confectii, afectati de intarirea leului, scumpirea utilitatilor si expansiunea Chinei pe piata mondiala de profil, cauta disperati iesirea din impas.

Liberalizarea comertului mondial cu textile, imediat dupa 1 ianuarie 2005, a permis Chinei sa monopolizeze piata mondiala de profil. Pentru textilistii romani, acest lucru a insemnat reducerea numarului de comenzi si, implicit, limitarea exporturilor. In vreme ce SUA si Uniunea Europeana cauta solutii pentru a frina importurile de marfa chinezeasca, pretul scazut al miinii de lucru asiatice atrage ca un magnet marile companii adepte ale lohn-ului.

Presiune dinspre China

Dinspre fabricile romanesti de textile se aud strigate de disperare, spune presedintele patronatului industriei usoare, FEPAIUS, Maria Grapini. Ea a explicat ca deprecierea valutei si scumpirea costului utilitatilor, cumulate cu politica incorecta a Chinei, care incalca regulile stabilite de Organizatia Mondiala a Comertului, arunca fabricile romanesti de profil in bratele falimentului.

Ca urmare a cresterii accelerate a importurilor din China, SUA au aplicat contingente pentru o serie de articole de baza, cum ar fi jachete ori pantaloni. La rindul sau, UE incearca sa impuna masuri similare. In timp record, China a devenit cel mai mare exportator in UE. In primele trei luni ale anului, in UE, importurile de marfa chinezeasca au crescut cu peste 54%, fata de perioada similara din 2004, sustine directorul Rapsodia Conf Botosani, Mihai Tincu.

Blocaj pe piata unica

Maria Grapini a declarat pentru Evenimentul zilei ca FEPAIUS a transmis la Bruxelles un raport privind situatia exporturilor romanesti de textile si pierderile inregistrate de firme. Situatia este critica. Nu mai putem produce altceva decit somaj. Romania nu a avut si nici nu poate impune cote pentru China. Totodata, nu putem pretinde UE sa revina la cote, dar oficialii europeni pot obliga China sa respecte regulile Organizatiei Mondiale a Comertului, eliminind subventiile la produsele care se exporta, a precizat Grapini.

La rindul sau, Mihai Pasculescu, directorul general al Zefir Bucuresti, spune ca importurile masive de textile chinezesti au blocat piata europeana, lucru pe deplin resimtit de exportatorii romani.
Autoritatile de la Bruxelles sint supuse unei presiuni fantastice. Invazia produselor chinezesti a blocat piata europeana, astfel incit putini beneficiari ne mai trimit comenzi, a precizat Pasculescu.

Dumping din Extremul Orient

Textilistii romani spun ca nu se tem de concurenta externa atita vreme cit marfa este de buna calitate. Statistici recente arata ca Romania a importat din China 15 milioane de camasi la 30 centi/bucata si 52 de milioane de perechi de ciorapi de dama la 1 cent/perechea. Aceste preturi nu justifica nici macar materia prima, daramite transportul, a mai afirmat Pasculescu, Pretul de dumping, spune Mihai Tincu, se explica prin faptul ca, in China, producatorii de confectii nu platesc utilitatile. In conditiile in care planurile noastre de afaceri au luat in calcul un anumit curs, iar valuta s-a depreciat concomitent cu valul de scumpiri la utilitati, este de inteles de ce aproape 200.000 de muncitori romani din industria textila sint pusi in situatia de a nu mai avea ce sa lucreze, a adaugat Tincu.

Dam afara inca 150 de oameni!

Carpatex Brasov, una dintre putinele firme romanesti producatoare de tesaturi, a disponibilizat deja 150 de oameni. Romania a devenit o tara de importatori, iar statul o sa se trezeasca in brate cu sute de mii de someri. In fabrica noastra muncesc aproape 700 de oameni. Am dat afara 150 de muncitori si vom mai da inca 150. Firmele romanesti de confectii vor cadea pe capete. Exista posibilitatea sa ajungem in situatia de a inchide complet unitatea. In primele patru luni, numai din diferenta de curs valutar am pierdut 15 miliarde lei, a afirmat Lucian Voineag, seful Carpatex Brasov.

Tesatoriile fuzioneaza

Forta de munca ieftina nu este singurul atu al Chinei. Diferentele nu sint foarte mari. In China, la o camasa manopera costa 1,5 dolari, in Romania 2,5 dolari, in Iugoslavia 3 dolari, iar Transnistria se anunta ca un serios competitor: manopera e de numai 80 de centi. Avantajul major al Chinei este industria primara, sustine Mihai Pasculescu. Potrivit acestuia, pe piata materiilor prime, China intra la jumatate de pret. In China, in domeniul textilelor, industria primara reprezinta 90%, in vreme ce in Romania ponderea este sub 5%. Tesatoriile noastre nu mai pot rezista mult pe o asemenea piata, estimeaza Pasculescu.

Pentru seful Zefir Bucuresti, Carpatex Brasov reprezinta o solutie de moment. Numai in primul trimestru, pierderile Zefir s-au ridicat la 12 miliarde lei.
Aveam doua variante: fie opream activitatea, fie fuzionam cu o alta intreprindere. In productia de fire de lina se lucreaza in sezonul toamna-iarna, perioada primavara-vara fiind moarta. Vom intra sub umbrela Carpatex Brasov, care este in contrasezon cu noi, si vom acoperi intervalul primavara cu productia de in si bumbac, ne-a mai spus Pasculescu.

Se achizitioneaza deja terenuri in tara vecina

Pentru alte firme de profil, colacul de salvare inseamna mutarea efectiva a productiei in tari vecine. Costel Caloianu, directorul Cozamin Galati, ne-a confirmat ca in curind fabrica isi va muta productia in Ucraina. Decizii similare vor lua si o parte din patronii celor mai mult de 10 fabrici de confectii din Covasna (supranumita si Valea Pantalonilor). Citeva societati au inceput deja sa cumpere terenuri in Ucraina pentru a-si muta liniile de productie.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri