Oamenii de afaceri au constientizat foarte tarziu ca aderarea va fi un soc caruia multi dintre ei nu-i vor face fata, indica Viorel Hrebenciuc, presedintele comisiei parlamentare pentru aderarea Romaniei la UE, care este de fapt problema capitalistilor autohtoni. De ce atat de tarziu si de ce nu vor face fata?
Raspunsul il da cel care a negociat conditiile aderarii la Uniunea Europeana, conditii care, in prealabil, ar fi trebuit sa fie stabilite de comun acord cu oamenii de afaceri. Vasile Puscas, fost negociator-sef, astazi deputat, spune ca interesele si afirmarea lor in fata Uniunii Europene au fost sabotate de orgoliile, individualismul si lipsa de perspectiva ale unor oameni care fac afaceri de azi pe maine, cu investitii minime si profituri maxime. S-a pierdut timp pretios, iar pretul nu il platesc doar cei ce vor da faliment dupa 2007, ci si sutele de mii de angajati carora ei le dau de lucru, mai spune Vasile Puscas.
Exista totusi afaceri carora aderarea la Uniunea Europeana nu le vor inchide portile. Sunt cele conduse de oameni care au investit serios in adoptarea standardelor europene si in tehnologie moderna, precum si cele ai caror patroni fac acest lucru acum, in al doisprezecelea ceas. Indiferent insa de cat de pregatiti si de competitivi pe piata europeana sunt, pentru capitalistii romani amanarea cu un an a aderarii la Uniunea Europeana inseamna inca 365 de zile in care obtin profituri garantate.
Pe masura ce anul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana se apropie, din ce in ce mai multe voci din randul oamenilor de afaceri romani ridica problema momentului prost ales. La aproape un an de zile de la incheierea negocierilor de aderare si la mai bine de trei ani in care se presupune ca au fost consultati constant de Guvernul Romaniei in legatura cu fiecare capitol agreat cu Uniunea Europeana, aceasta componenta importanta a societatii romanesti initiaza timid o dezbatere pe tema aderarii. Desi tardiva, ea merita toata atentia, pentru ca exprima anxietatile capitalistilor autohtoni, pol puternic de putere si de influenta asupra clasei politice responsabile cu reformele si indeplinirea criteriilor aderarii.
Capitalistii romani eurosceptici sunt potenti oameni de afaceri, care dispun de informatii, relatii si capital - triada puterii - si care nu vor sa-si reduca profiturile facand investitiile, in tehnologie si mediu, pe care aderarea la presupune. Eurosceptica este insa si majoritatea antreprenorilor marunti. Fara acces la finantare, cu pusculitele drenate de fiscalitate, aceasta deja nici macar nu-si mai pune problema supravietuirii si actioneaza dupa principiul numarului de tunuri pana in 2007 sau 2008.
Protectia mediului vs mediul de afaceri
Problemele legate de mediu sunt un fel de calcai al lui Ahile pentru companiile romanesti, indiferent de domeniul in care lucreaza ele. Apropierea datei integrarii in Uniunea Europeana face ca aceasta slabiciune sa ameninte din ce in ce mai mult insasi existenta unor firme. Daca pana acum normele de mediu pareau o naivitate tipic europeana, odata cu integrarea, practic, nu vei mai putea functiona daca nu le respecti. Iar cine isi propune sa ramana pe piata trebuie sa faca, de cele mai multe ori, investitii de milioane de euro.
Cum era si de asteptat, investitiile necesare pentru protectia mediului sunt direct proportionale cu gradul de poluare a ramurii industriale. Companiile petroliere, de exemplu, trebuie sa scoata din buzunar 800 de milioane de euro pentru a se alinia la standardele de mediu europene. Aceasta este, poate, si o explicatie a scepticismului manifestat de Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol Grup si cel mai important om de afaceri roman din domeniu, in legatura cu oportunitatea aderarii Romaniei la Uniunea Europeana in anul 2007. Integrarea europeana costa bani, nu aduce bani, nu este Mos Craciun. Noi ar trebui sa adoptam modelul american pentru a fi competitivi in Europa, nu sa copiem mimetic legislatie, doar din dorinta de a bifa niste capitole, spunea Patriciu dupa votul negativ al electoratului francez si olandez din luna iunie.
Totusi, oamenii de afaceri de talia lui Patriciu vor avea resursele sa faca tot ceea ce trebuie pentru a rezista socului aderarii. Companiile mai mici vor resimti din plin efectele aplicarii la sange a normelor europene de mediu. Investitiile vor fi sufocante. Adrian Butuca, actionarul principal al companiei Moldomobila din Iasi, spune ca pentru industria mobilei nu investitiile in retehnologizare vor fi piatra de incercare, ci cele de mediu. Noi am facut aceste investitii in anul 2001 si ne-au costat circa doua milioane de dolari, spune Butuca.
La Azomures, situatia este si mai dramatica. Cel mai probabil, cea mai mare parte a combinatului muresan isi va inchide portile la 31 octombrie 2007, daca nu vor fi investite circa 100 de milioane de euro pentru protectia mediului. Ioan soleriu, directorul general executiv tehnic de la Azomures, spune ca pana acum s-au cheltuit peste 20 de milioane de dolari, insa suma este departe de a fi suficienta. Daca am face toata investitia de mediu intr-un termen scurt, riscam, pur si simplu, ca produsele noastre sa nu mai fie vandabile, spune soleriu.
Chiar si cele care investesc in acest moment sume considerabile pentru alinierea la standardele de mediu vor avea insa probleme. Efortul investitional se va face simtit in pretul produselor de pe piata, ceea ce va determina o scadere a competitivitatii, tocmai in momentul in care concurenta devine acerba.
Profituri confectionate dupa tipar european
Industria confectiilor a simtit printre cei dintai efectele apropierii datei de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana. Cresterea salariilor si aprecierea cursului leului in raport cu principalele valute internationale au adus criza in curtea multor producatori de confectii in lohn. Costurile acestora sunt intr-un leu din ce in ce mai puternic, iar marfa se vinde intr-o valuta din ce in ce mai slab cotata.
Marjele de profit s-au redus drastic si multe companii care in anii trecuti au beneficiat din plin de avantajele fortei de munca ieftine au inceput sa schioapete. In acest moment, mai mult de jumatate din fabricile de confectii romanesti sunt pe zero sau pe pierdere, spune Mihai Tincu, managerul companiei Rapsodia din Botosani. Pentru a supravietui, Tincu a luat masuri drastice: a scazut costurile cu 10-15% si a orientat lohnul catre produse de lux si serii mici. si-a dat seama ca produsele de masa vor migra catre alte piete, cu forta de munca mai ieftina. Chiar si asa, rata profitului s-a diminuat cu 50%. Cifra de afaceri a companiei s-a pastrat la patru milioane de euro anual, in conditiile unui numar de 900.000 de produse realizate in sistem lohn. Salariile la Rapsodia sunt de circa 200 de euro lunar. Multi din industrie se tem ca salariile in crestere ii vor aduce la sapa de lemn, iar contractorii vor fugi spre alte zari. Acum, este criza de forta de munca in confectii la Botosani. Toti pleaca sa munceasca in strainatate. Solutia a fost sa angajam oameni de la tara, pentru care un salariu de sapte milioane este foarte bun. Le asiguram si transportul dus-intors, numai sa munceasca la noi, spune Tincu.
Irina Schrotter este mult mai categorica. Ea spune pe sleau ca aderarea Romaniei trebuie neaparat amanata. Industria confectiilor va fi puternic lovita de integrarea in Uniunea Europeana, iar primele efecte se simt. Insa, industria confectiilor asigura si 25% din exportul Romaniei. Integrarea in Uniunea Europeana va distruge industriile care produc in acest moment pentru Romania. Nu punem in loc nimic. si o amanare cu un an este buna. Cel mai bine ar fi sa ne integram in 2010, spune Irina Schrotter.
UE provoaca indigestie industriei alimentare
Integrarea pare a lovi insa cel mai mult in companiile din industria alimentara. Pesimistii spun, de pilda, ca doar 5% din abatoarele care functioneaza in prezent vor supravietui valului de extindere. Probleme foarte mari sunt si in industria laptelui. Este vorba de standardele de productie care vor trebui crescute foarte mult. De exemplu, un procesator mare trebuie sa investeasca circa doua milioane de euro pentru a atinge standardele. Daca nu va face acest lucru, ori va trebui sa se inchida, ori se poate declara producator traditional si va vinde doar la portile societatii.
Altii cred insa ca situatia este ceva mai roz. Firmele serioase sunt teoretic integrate sau in curs de integrare. Pentru ele, oricum, aderarea va aduce numai avantaje, cum ar fi disparitia unei parti a pietei negre ori a concurentei neloiale, afirma patronul Angst, Sorin Minea. si Ilie Van, presedintele Uniunii Crescatorilor de Pasari, spune ca acele companii care se vor inchide oricum trebuiau sa se inchida, mai devreme ori mai tarziu, pentru ca nu sunt cu adevarat competitive.
De cealalta parte a baricadei, se afla cei carora integrarea le pericliteaza afacerile sau locul de munca. Mihai Daschievici, director in cadrul Avicola Babeni, spune ca situatia este disperata. Nu iti ramane de facut decat sa constati ca industria nationala moare. Pentru alinierea la prevederile Uniunii Europene, trebuie foarte multi bani. In plus, daca la ei exista subventii si prime de export, noua nu ne da nimeni nimic, afirma Daschievici.
Harburile din Europa In targurile romanesti
La 1 mai 2004, in momentul aderarii Poloniei la Uniunea Europeana, piata auto a fost invadata de harburi aduse din Occident pe cateva mii de euro. Normele care limitau importul de autovehicule second-hand nu mai erau valabile in spatiul comunitar nou-creat. Astfel, pe piata poloneza au putut intra masini vechi de 10-15 ani, cumparate din targurile germane, la doar cateva mii de euro. Efectul s-a simtit imediat. In Polonia, invazia autoturismelor de ocazie din Germania a facut ca piata de masini noi sa scada dramatic in 2004 si 2005. Este vorba de o scadere de circa 40%, spune Nicolas Ianculescu, director general Renault-Nissan Romania. Scenariul este foarte posibil sa se repete si in Romania, in momentul integrarii. Operatorii de pe piata auto se asteapta deja la o astfel de evolutie, cel putin in prima faza de dupa integrare. Iar acest fenomen i-ar putea afecta atat pe dealeri, cat si pe producatorii locali.
Standardele de mediu lovesc in toti jucatorii
Respectarea standardelor de mediu impuse de aderarea la UE nu a ocolit aproape nici o companie. Doar cele cu tehnologii moderne au scapat de investitii, restul fiind obligate sa scoata bani din buzunar.
Cele mai poluante domenii au fost si cele mai afectate de noile reguli: circa 800 de milioane de euro trebuie investite in industria petroliera, alte sute de milioane fiind estimate ca necesare in industria chimica.
In industria siderurgica, investitiile in mediu totalizeaza aproximativ 100 de milioane de euro.
Cei care nu isi permit reducerea poluarii nu au decat o singura optiune: inchiderea portilor, ceea ce ar putea duce la desfiintarea a circa 20.000 de locuri de munca numai in industria chimica.
Confectiile romanesti atarna de industria de lux
In industria textila, functioneaza circa 8.900 de companii, dintre care mai mult de jumatate se ocupa de confectii.
In sectorul textil lucreaza in acest moment circa 450.000 de persoane.
Aprecierea leului in raport cu principalele valute si cresterea salariilor din industrie sunt principalele amenintari pe care le poate aduce integrarea europeana la adresa industriei autohtone de lohn.
In conditiile in care multe companii au redus costurile de operare, in ultimul an profitul s-a micsorat cu circa 50%.
Analistii apreciaza ca mai mult de jumatate din copaniile din industrie sunt pe zero sau pierdere.
Vor supravietui companiile care vor prinde contracte de lohn pe serii mici si medii.
Soarta abatoarelor ramane incerta
Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara estimeaza ca doar circa un sfert din cei 1.300 de procesatori din industria alimentara vor reusi sa respecte standardele de functionare dupa aderare.
In prezent, numai 80 de companii din domeniu indeplinesc toate conditiile cerute de Bruxelles.
Cum firmele puternice vor fi si cele care au cele mai mari sanse de reusita, impactul eliminarii de pe piata a neadaptatilor asupra locurilor de munca va fi totusi ceva mai scazut.
Riscam, insa, sa avem cateva mii de someri in plus si ca locul lasat gol pe piata sa fie ocupat de companii straine.
Piata auto, in pericol
Normele aplicate masinilor de ocazie aduse din strainatate au stabilizat importurile in jurul a 19.000-23.000 de unitati anual.
Exceptie au facut anii 1998 si 2001, in care s-a facut trecerea de la normele Euro 1 la Euro 2, respectiv de la Euro 2 la Euro 3. In 1998, importurile second-hand au depasit 50.000 de unitati, iar in 2001, au depasit 45.000 de unitati.
La intrarea in Uniunea Europeana, in cadrul liberei circulatii a bunurilor si marfurilor, un autovehicul care are dreptul sa circule in una dintre cele 25 de tari membre poate fi inmatriculat si in Romania.
Din aceasta cauza, presiunea asupra pietei de masini noi va fi foarte mare.
Cred ca cele mai afectate domenii vor fi industria confectiilor si cea alimentara. Investitiile de mediu pe care trebuie sa le faca unele firme vor fi si ele o povara.
Viorel Hrebenciuc, presedintele Comisiei pentru Integrare Europeana din Parlamentul Romaniei
Integrarea in Uniunea Europeana va distruge industriile care produc in acest moment pentru Romania. Nu punem in loc nimic. si o amanare cu un an este buna, dar cel mai bine ar fi sa ne integram in 2010.
Irina Schrotter, general manager Confectii Integrate Moldova
Acum este criza de forta de munca in confectii, caci toti pleaca sa munceasca in strainatate. Solutia a fost sa angajam oameni de la tara.
Mihai Tincu, managerul companiei Rapsodia Botosani
Pentru industria mobilei, nu investitiile in retehnologizare vor fi piatra de incercare, ci cele de mediu. Noi am facut aceste investitii in anul 2001 si ne-au costat circa doua milioane de dolari.
Adrian Butuca, actionarul principal al Moldomobila Iasi
Firmele serioase sunt, teoretic, integrate sau in curs de integrare. Pentru ele, oricum, aderarea va aduce numai avantaje, cum ar fi disparitia unei parti a pietei negre ori a concurentei neloiale sau eliminarea taxelor vamale.
Sorin Minea, patronul Angst
Integrarea europeana costa bani, nu aduce bani, nu este Mos Craciun. Noi ar trebui sa adoptam modelul american pentru a fi competitivi in Europa, nu sa copiem mimetic legislatie doar din dorinta de a bifa niste capitole.
Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol Grup
In Polonia, invazia autoturismelor de ocazie din Germania dupa aderarea la UE a facut ca piata de masini noi sa scada dramatic in 2004 si 2005. Este vorba de o scadere de aproape 40%.
Nicolas Ianculescu, director general Renault-Nissan Romania
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
