Cu scopul de a atrage cat mai multi clienti pe timp de criza, marile lanturi de hypermarketuri vin cu tot mai multe promotii, in special pe segmentul de electronice, unde cererea este in scadere.
Scaderea cererii nu afecteaza semnificativ afacerile retailerului german, avand in vedere ca produsele non-alimentare nu au reprezentat niciodata baza vanzarilor din magazinele Real. “Electronicele nu reprezinta cel mai semnificativ procent din vanzarile noastre. In general, intr-un hipermarket de electronicele sunt oferite pentru a intregi gama de produse si pentru a oferi clientilor o varietate sortimentala sub un singur acoperis, sectorul alimentar fiind principalul sustinator al profitabilitatii”, mai spune seful Real, pentru Wall-Street.
El afirma ca, desi aceste produse se vand foarte bine la promotii, marjele de profit sunt mai reduse avand in vedere ca pretul sunt mai mici.
Produsele electrocasnice mari au inregistrat in trimestrul 4 din 2008 un declin abrupt in vanzari de 18,7%, aducand si vanzarile din intregul an pe un trend negativ de 2,7%, potrivit unui studiu realizat de compania GfK Romania .
In ciuda dificultatilor din prezent, reprezentantul Real considera ca lipsa de cerere nu va continua foarte mult timp. “Este o perioada in care oamenii doar amana cumpararea de electrocasnice. Odata cu trecerea timpului, aceste produse se deterioreaza si trebuie schimbate. In plus, oamenii continua sa se casatoreasca si sa isi cumpere locuinte ce trebuie utilate”, afirma acesta.
Daca produsele electronice necesita promotii pentru a fi vandute, nu acelasi lucru se poate spune si despre cele alimentare, pe unele game de produse Real inregistrandu-se cresteri de la luna la luna. “Vanzarile de fructe si legume au cresut foarte mult, pestele, de asemenea, iar vinurile ieftine sunt inlocuite cu vinuri mai scumpe si de calitate”, mai spune Tjeerd Jegen.
Romanii pot profita de pe urma deprecierii leului
Faptul ca moneda nationala s-a depreciat semnificativ in ultimele luni nu este un lucru negativ in opinia reprezentantului Real. “Deprecierea leului incurajeaza in primul rand investitiile in Romania pentru ca forta de munca este mai ieftina, salariile fiind in lei, devalorizarea incurajand in acelasi timp si exporturile. In Polonia, exporturile au crescut cu 20% la 12 dupa ce cand zlotul a s-a depreciat cu 35% in raport cu euro”, spune seful Real.
Reteaua Real nu este afectata de depreciera leului. “Peste 90% din furnizorii nostri sunt locali, asa ca achizitionam in lei. In plus, atat salariile angajatilor nostri, cat si incasarile de la clienti sunt in moneda nationala”, afirma Jegen.
Totusi, o eventuala adancire a devalorizarii monedei nationale ar putea crea motive de ingrijorare si in cazul retailerului german. “Suntem ingrijorati, ca si companie prezenta pe piata romaneasca, ca o eventuala adancire a deprecierii leului ar putea reduce din puterea de cumparare a populatiei, cei mai afectati urmand sa fie clientii cu credite in euro”, spune directorul general al retelei Real.
Planuri de extindere mai reduse
Avand in vedere ca de la intrarea pe piata romanasca, in martie 2006, Real a avut o politica de extindere a retelei foarte agresiva (20 de unitati in urma unor investii de circa 425 milioane de euro), anul acesta operatorul de retail se va imbogati doar cu 4-5 noi unitati.
“Vom continua sa ne extindem pe piata locala si vom crea in continuare noi locuri de munca. In cele 4-5 magazine pe care le vom deschide anul acesta vom angaja in jur de 1.200-1.500 de persoane, insa, daca luam in considerare si fluctuatia fortei de munca, vom recruta aproximtiv de 2.000 de oameni”, spune Tjeerd Jegen.
El spera ca termenele limita pentru deschiderea magazinelor sa nu aiba de suferit din cauza dezvoltatorilor imobiliari. “In prezent, perioada de dezvoltare a proiectelor a crescut si de aceea trebuie sa planuim deschiderile cu mult timp inainte deschideri. Cred ca au ramas pe piata doar dezvoltatorii cu experienta ce isi pot respecta termenele-limita”, declara oficialul Real, care considera ca piata imobiliara din Romania a fost supraincalzita in ultimii 4 ani cand multi oameni fara experienta au venit aici pentru a se imbogati peste noapte.
“Chiar daca nu venea criza, era normal ca proiecte care nu au fost facute temeinic, carora nu li s-a acordat atentia si seriozitatea necesara, sa nu se finalizeze. Acum au ramas doar developerii cu know-how, care isi vor continua proiectele”, considera seful Real.
Tjeerd Jegen estimeaza ca piata de hypermarketuri din Romania va mai inregistra cresteri majore si in urmatorii patru ani, cu cel putin 10 noi unitati deschise anual. In cazul retelelor de discount, perioada de crestere va fi mai lunga deoarece aceasta nisa este inca destul de redusa in prezent. Pe segmentul de supermarketuri, cresterea va fi mai degraba in provincie, piata bucuresteana ajungand deja la saturatie. “Desi este dificil de estimat cat din comertul din Romania este reprezentat de comertul traditional (magazine mici, piete etc.), ne asteptam ca pe termen lung retailul modern va detine circa 60% din totalul pietei, in timp ce cel traditional va cobori de la cele 70% detinute in prezent pana la 40%”, explica acesta.
In opinia lui Jegen, hipermarketurile vor avea in urmatorii ani 50-60% din piata locala de retail modern, circa 30% vor reveni supermarketurilor, iar numai 10% se vor duce catre magazinele de discount.
Real Hypermarket Romania a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 408,7 milioane euro si o pierdere de 47,4 milioane euro, rezultatele din 2008 urmand a fi anuntate la sfarsitul lunii martie.
Divizia Real Hypermarket face parte din grupul Metro, unul dintre cei mai mari retaileri din lume, prezent in 31 de tari, unde detine peste 2.200 de unitati in care lucreaza peste 280.000 de angajati. In Germania, compania Real SB Warenhaus GmbH detine peste 350 de hipermarketuri, in care intra circa 1 milion de cumparatori pe zi. Real Hypermarket a intrat pe piata internationala in 1997, odata cu deschiderea primelor magazine in Polonia.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
