Unele firme de profil au prins cāte o felie din traducerile de acquis comunitar. Altele traduc proceduri pentru marile companii care si-au deschis sucursale īn Romānia. O parte din firmele de traduceri s-au gāndit sa beneficieze de costul (īnca) redus al fortei de munca si sa traduca pentru clientii din afara, grabind procesul de delocare a afacerilor īn economiile emergente. Micile firme traiesc īn continuare din afacerile cu persoane fizice, dar specialistii din domeniu considera ca zilele acestora sunt numarate: fie vor fi cumparate de „rechinii mari“, fie vor disparea, īncetul cu īncetul.

Casa de traduceri

Firma a aparut recent pe piata, īn primavara anului 2001. La doi ani de la īnfiintare, era cotata ca a treia de pe piata, īn functie de veniturile realizate īn anul precedent. Nu are contracte cu statul si nici nu traduce din acquis-ul comunitar. Īn prezent, asigura traduceri din 36 de limbi, inclusiv ebraica, finlandeza, croata, chineza sau japoneza. Īn general, peste 90% din volumul de afaceri este asigurat īnsa de cele cinci limbi de circulatie internationala: engleza, franceza, germana, italiana si spaniola.

Investitie minima

Investitia initiala a fost minima: un birou subīnchiriat de la o firma de avocatura, la care se adauga un calculator si un birou aduse de acasa de cei doi actionari, povesteste Oana Dorobantu, una dintre persoanele care au pus pe picioare firma. „Īnainte am lucrat la o firma de avocati, dar am plecat pentru ca nu īmi placea. Am vrut sa fac traduceri de acasa, dar am descoperit ca aveam de lucru mai mult decāt puteam sa fac singura, ca exista totusi clienti mari si potential de a deschide o afacere. Am facut firma cu un prieten, absolvent de ASE, care la acea vreme lucra īn vānzari. Nu ne-a costat practic mai nimic“, povesteste Oana Dorobantu. La īnceput, firma s-a bazat mai mult pe relatii personale si pe recomandari de la clienti. La patru ani de la acel moment, piata s-a mai stabilizat, a crescut concurenta, iar cel putin īn Bucuresti sectorul de traduceri este foarte bine pus la punct, astfel īncāt Oana Dorobantu recomanda celor care doresc sa deschida astfel de afaceri sa se astepte la costuri mai mari: „Acum, daca vrei sa lansezi o firma de traduceri, īti trebuie o investitie mai mare. Sediu, calculatoare, dar mai ales publicitate, pentru ca nu se mai poate fara“, spune ea.

Angajati permanent sau colaboratori

Īn prezent, Casa de Traduceri are 18 angajati permanent, peste 200 de colaboratori, doua birouri īn Bucuresti si puncte de lucru īn patru orase: Constanta, Pitesti, Ploiesti si Tulcea. Planul de afaceri este ambitios: intentia firmei este de a deschide cel putin trei-patru noi sedii īn fiecare an, astfel īncāt īn scurt timp sa fie acoperite toate orasele mari din Romānia. Īn 2005 a fost inaugurat sediul din Constanta si urmeaza a fi deschise noi locatii īn Brasov si alte doua orase mari. Un sediu, la deschidere, costa īntre 5.000 si 10.000 de euro, incluzānd toate cheltuielile de amenajare. De-a lungul timpului, investitiile īn afacere au depasit 100.000 de euro, bani reinvestiti din profitul obtinut.

Afacere cu profit garantat

Cifra de afaceri s-a dublat de la an la an, īn ultimii trei ani. „Īn primul an de activitate a fost un boom extraordinar“, īsi reaminteste Oana Dorobantu. Īn 2004, cifra de afaceri s-a ridicat la 150.000 de euro, iar pentru acest an se estimeaza un volum de 300.000 de euro. Rata profitului, daca se iau īn calcul si investitiile, este de 5%. Daca se exclud īnsa investitiile, cifra ajunge la 30%, spune Oana Dorobantu, avertizānd īnsa ca o firma care nu investeste risca sa-si piarda cota de piata, īntr-o afacere īn care „banii vin din volum, nu din marja“. Cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul. Un student angajat pe postul de traducator junior īncepe cu 200 de euro. Un traducator exceptional poate ajunge la 1.000-1.500 de euro fara nici un fel de probleme, precizeaza Oana Dorobantu. Venitul unui angajat include salariu, beneficii, bonusuri si prime, iar colaboratorii sunt platiti la pagina. Gasirea unui bun traducator pare ca este principala problema īntr-o astfel de afacere. „Cea mai mare problema este sa gasesti specialisti buni, chiar si pe limbile foarte des utilizate, iar un traducator profesionist se dezvolta īn doi ani“, sustine ea. O alta problema cu care se confrunta Casa de Traduceri este ca, īn general, traducatorii prefera sa lucreze de acasa, modalitate care ofera foarte multa libertate. In cazul limbilor rare, apare alta problema: este foarte greu sa testezi un traducator.

Principalii clienti, firmele mari

Īn general, exista doua categorii de clienti: firmele si persoanele fizice. Prima categorie acopera 70% din volumul total de activitate si sunt īn general deserviti de sediul central. Pentru persoanele fizice se procedeaza diferit: se prefera sedii amplasate central, cu vad pietonal, vizibilitate si acces usor. Majoritatea traducerilor sunt pe limba engleza. Cele cinci limbi de circulatie internationala sunt acoperite prin traducatori angajati, iar pentru restul se apeleaza la colaboratori deoarece comenzile sunt mai rare. Un exemplu recent este un client care si-a adus o macara din Danemarca si a fost nevoit sa traduca manualul de utilizare. Oana Dorobantu mentioneaza ca firma nu s-a confruntat cu variatii sezoniere īn venituri. Singurele momente de acest gen au fost valurile de plecari īn strainatate, īn Spania si Italia, fara a genera īnsa o fluctuatie semnificativa īn veniturile companiei.

Apar multinationalele si serviciile conexe

SDL International, una dintre cele mai mari firme de profil din lume, cu peste 50 de birouri īn 30 de tari, este prezenta īn Romānia din 2003. Punctul de pornire l-a reprezentat fuziunea cu grupul polonez Lomac, care avea filiale īn principalele tari din Europa de Est. Īn acest moment, SDL asigura traduceri īn peste 50 de limbi vorbite īn Europa si Asia. Biroul din Romānia nu este direct implicat pe piata traducerilor, ci prin clientii multinationali pe care īi deserveste. Spre exemplu, īn momentul īn care SDL Maidenhead (firma-mama din Marea Britanie) semneaza un contract cu un client major pentru traducerea manualului unui produs, traducerea īn limba romāna este asigurata de filiala din Romānia. SDL are si o divizie de dezvoltare de software special dedicat acestei piete - SDL Desktop Technology. Aceasta divizie se ocupa cu dezvoltarea solutiilor CAT (Computer Assisted Translation), programe cu care lucreaza majoritatea companiilor de traducere. De fapt, SDL este considerat cel mai important furnizor de astfel de solutii, dupa achizitionarea principalului concurent, TRADOS. Programele de traducere sunt dezvoltate pe trei componente: softul de traducere propriu-zis, partea de management al terminologiei si memoria de traducere. Īn acest moment, SDL a devenit cel mai mare furnizor de solutii integrate pentru ceea ce se numeste Global Information Management, concept care semnifica, de fapt, traducerea īn mai multe limbi, pentru acelasi client, a unei cantitati enorme de informatii, inclusiv operatiunile conexe (managementul documentatiei, DTP, īntretinere de site-uri, īnregistrari si dublaje audio etc.)