Unele firme de profil au prins cte o felie din traducerile de acquis comunitar. Altele traduc proceduri pentru marile companii care si-au deschis sucursale n Romnia. O parte din firmele de traduceri s-au gndit sa beneficieze de costul (nca) redus al fortei de munca si sa traduca pentru clientii din afara, grabind procesul de delocare a afacerilor n economiile emergente. Micile firme traiesc n continuare din afacerile cu persoane fizice, dar specialistii din domeniu considera ca zilele acestora sunt numarate: fie vor fi cumparate de rechinii mari, fie vor disparea, ncetul cu ncetul.

Casa de traduceri

Firma a aparut recent pe piata, n primavara anului 2001. La doi ani de la nfiintare, era cotata ca a treia de pe piata, n functie de veniturile realizate n anul precedent. Nu are contracte cu statul si nici nu traduce din acquis-ul comunitar. n prezent, asigura traduceri din 36 de limbi, inclusiv ebraica, finlandeza, croata, chineza sau japoneza. n general, peste 90% din volumul de afaceri este asigurat nsa de cele cinci limbi de circulatie internationala: engleza, franceza, germana, italiana si spaniola.

Investitie minima

Investitia initiala a fost minima: un birou subnchiriat de la o firma de avocatura, la care se adauga un calculator si un birou aduse de acasa de cei doi actionari, povesteste Oana Dorobantu, una dintre persoanele care au pus pe picioare firma. nainte am lucrat la o firma de avocati, dar am plecat pentru ca nu mi placea. Am vrut sa fac traduceri de acasa, dar am descoperit ca aveam de lucru mai mult dect puteam sa fac singura, ca exista totusi clienti mari si potential de a deschide o afacere. Am facut firma cu un prieten, absolvent de ASE, care la acea vreme lucra n vnzari. Nu ne-a costat practic mai nimic, povesteste Oana Dorobantu. La nceput, firma s-a bazat mai mult pe relatii personale si pe recomandari de la clienti. La patru ani de la acel moment, piata s-a mai stabilizat, a crescut concurenta, iar cel putin n Bucuresti sectorul de traduceri este foarte bine pus la punct, astfel nct Oana Dorobantu recomanda celor care doresc sa deschida astfel de afaceri sa se astepte la costuri mai mari: Acum, daca vrei sa lansezi o firma de traduceri, ti trebuie o investitie mai mare. Sediu, calculatoare, dar mai ales publicitate, pentru ca nu se mai poate fara, spune ea.

Angajati permanent sau colaboratori

n prezent, Casa de Traduceri are 18 angajati permanent, peste 200 de colaboratori, doua birouri n Bucuresti si puncte de lucru n patru orase: Constanta, Pitesti, Ploiesti si Tulcea. Planul de afaceri este ambitios: intentia firmei este de a deschide cel putin trei-patru noi sedii n fiecare an, astfel nct n scurt timp sa fie acoperite toate orasele mari din Romnia. n 2005 a fost inaugurat sediul din Constanta si urmeaza a fi deschise noi locatii n Brasov si alte doua orase mari. Un sediu, la deschidere, costa ntre 5.000 si 10.000 de euro, incluznd toate cheltuielile de amenajare. De-a lungul timpului, investitiile n afacere au depasit 100.000 de euro, bani reinvestiti din profitul obtinut.

Afacere cu profit garantat

Cifra de afaceri s-a dublat de la an la an, n ultimii trei ani. n primul an de activitate a fost un boom extraordinar, si reaminteste Oana Dorobantu. n 2004, cifra de afaceri s-a ridicat la 150.000 de euro, iar pentru acest an se estimeaza un volum de 300.000 de euro. Rata profitului, daca se iau n calcul si investitiile, este de 5%. Daca se exclud nsa investitiile, cifra ajunge la 30%, spune Oana Dorobantu, avertiznd nsa ca o firma care nu investeste risca sa-si piarda cota de piata, ntr-o afacere n care banii vin din volum, nu din marja. Cele mai mari cheltuieli sunt cele cu personalul. Un student angajat pe postul de traducator junior ncepe cu 200 de euro. Un traducator exceptional poate ajunge la 1.000-1.500 de euro fara nici un fel de probleme, precizeaza Oana Dorobantu. Venitul unui angajat include salariu, beneficii, bonusuri si prime, iar colaboratorii sunt platiti la pagina. Gasirea unui bun traducator pare ca este principala problema ntr-o astfel de afacere. Cea mai mare problema este sa gasesti specialisti buni, chiar si pe limbile foarte des utilizate, iar un traducator profesionist se dezvolta n doi ani, sustine ea. O alta problema cu care se confrunta Casa de Traduceri este ca, n general, traducatorii prefera sa lucreze de acasa, modalitate care ofera foarte multa libertate. In cazul limbilor rare, apare alta problema: este foarte greu sa testezi un traducator.

Principalii clienti, firmele mari

n general, exista doua categorii de clienti: firmele si persoanele fizice. Prima categorie acopera 70% din volumul total de activitate si sunt n general deserviti de sediul central. Pentru persoanele fizice se procedeaza diferit: se prefera sedii amplasate central, cu vad pietonal, vizibilitate si acces usor. Majoritatea traducerilor sunt pe limba engleza. Cele cinci limbi de circulatie internationala sunt acoperite prin traducatori angajati, iar pentru restul se apeleaza la colaboratori deoarece comenzile sunt mai rare. Un exemplu recent este un client care si-a adus o macara din Danemarca si a fost nevoit sa traduca manualul de utilizare. Oana Dorobantu mentioneaza ca firma nu s-a confruntat cu variatii sezoniere n venituri. Singurele momente de acest gen au fost valurile de plecari n strainatate, n Spania si Italia, fara a genera nsa o fluctuatie semnificativa n veniturile companiei.

Apar multinationalele si serviciile conexe

SDL International, una dintre cele mai mari firme de profil din lume, cu peste 50 de birouri n 30 de tari, este prezenta n Romnia din 2003. Punctul de pornire l-a reprezentat fuziunea cu grupul polonez Lomac, care avea filiale n principalele tari din Europa de Est. n acest moment, SDL asigura traduceri n peste 50 de limbi vorbite n Europa si Asia. Biroul din Romnia nu este direct implicat pe piata traducerilor, ci prin clientii multinationali pe care i deserveste. Spre exemplu, n momentul n care SDL Maidenhead (firma-mama din Marea Britanie) semneaza un contract cu un client major pentru traducerea manualului unui produs, traducerea n limba romna este asigurata de filiala din Romnia. SDL are si o divizie de dezvoltare de software special dedicat acestei piete - SDL Desktop Technology. Aceasta divizie se ocupa cu dezvoltarea solutiilor CAT (Computer Assisted Translation), programe cu care lucreaza majoritatea companiilor de traducere. De fapt, SDL este considerat cel mai important furnizor de astfel de solutii, dupa achizitionarea principalului concurent, TRADOS. Programele de traducere sunt dezvoltate pe trei componente: softul de traducere propriu-zis, partea de management al terminologiei si memoria de traducere. n acest moment, SDL a devenit cel mai mare furnizor de solutii integrate pentru ceea ce se numeste Global Information Management, concept care semnifica, de fapt, traducerea n mai multe limbi, pentru acelasi client, a unei cantitati enorme de informatii, inclusiv operatiunile conexe (managementul documentatiei, DTP, ntretinere de site-uri, nregistrari si dublaje audio etc.)