In conditiile in care afacerile internationale capata o amploare tot mai mare, iar distributia talentului managerial este neuniforma, numeroase multinationale apeleaza tot mai mult la managerii si angajatii care sunt dispusi sa lucreze in afara tarii pentru perioade mai indelungate de timp. Totusi, aceasta optiune nu este lipsita de riscuri.
Astfel, majoritatea companiilor care au personal expatriat in Romania si societatile romanesti care isi trimit salariatii sa lucreze in alte tari stiu ca angajatii trebuie sa plateasca impozit in tara in care sunt angajatii sunt trimisi cel mai probabil in situatia in care sederea lor in tara respectiva depaseste 183 de zile. Dar, ceea ce nu realizeaza toti este ca pot aparea implicatii fiscale si in cazul sederilor cu o durata mai scurta.
„De obicei, companiile considera ca singurele probleme ce trebuie rezolvate cand angajatii lor lucreaza in strainatate sunt impozitul pe venitul personal si formalitatile de imigrare. In realitate, pot exista multe alte implicatii legate de sederi chiar si mai scurte. De exemplu, simpla prezenta a unui salariat intr-o tara in care firma sa nu are un sediu poate conduce in mod neintentionat la constituirea unui sediu permanent in tara respectiva”, declara Daniela Oprescu, Senior Manager in cadrul Departamentului International Executive Services al KPMG Romania.
Aceasta inseamna ca autoritatile fiscale deseori considera ca profiturile atribuibile activitatilor sediului permanent sunt impozabile la nivel local. Romania a inasprit in ultimul timp regulile privind sediile permanente si autoritatile fiscale sunt deosebit de vigilente in astfel de situatii.
Potrivit specialistilor KPMG, preturile de transfer pot, de asemenea, reprezenta o capcana. De exemplu, daca un salariat lucreaza in strainatate pentru sucursala locala a companiei mama, autoritatile fiscale vor dori sa se asigure ca sucursala locala va plati in mod corespunzator firma mama pentru serviciile salariatului. „Aceasta insemna ca trebuie aplicat pretul corect al pietei fara sa se distorsioneze onorariul contractual pentru a transfera artificial profitul in cadrul grupului dintr-o tara cu impozite mari intr-o tara unde impozitele sunt mai mici. Din nou, si in Romania, autoritatile fiscale au acordat, in ultimul timp, o atentie tot mai mare preturilor de transfer iar legislatia a devenit semnificativ mai stricta in ultimii ani”, explica Madalina Racovitan.
Astfel, simpla prezenta fizica a unui angajat intr-o alta tara il poate expune pe angajator la impozite indirecte asupra costurilor suportate pe durata in care angajatul este in strainatate sau asupra serviciilor furnizate de salariat clientului sau sucursalei din tara respectiva.
Consultantii KPMG spun ca managerii pot decide sa prelungeasca calatoriile de afaceri ale angajatilor lor fara ca macar sa realizeze implicatiile unei asemenea decizii asupra impozitului pe venitul personal, asigurarilor sociale si formalitatilor de imigrare. „Deseori, in lipsa unui sistem riguros de monitorizare a calatoriilor efectuate de angajati, acestia raman neobservati, pana in momentul in care apare o problema datorita faptului ca aceste calatorii de afaceri nu sunt formalizate, asa cum se intampla in cazul detasarilor pe termen lung”, adauga Madalina Racovitan.
Studiile efectuate de KPMG cu ocazia unui recent sondaj la nivel global au demonstrat ca 90% din companiile situate in diverse tari au angajati plecati in calatorii de afaceri pe termen indelungat. Multe dintre acestea nu au implementat o procedura de monitorizare a acestor calatorii, si prin urmare nu se iau masurile necesare pentru a respecta legislatia fiscala specifica sau pentru a evalua riscurile asociate unei astfel de neconformitati.
Aproximativ o cincime afla despre angajatii plecati in calatorii de afaceri prelungite abia cand calatoria respectiva se transforma intr-o detasare , in timp ce o alta cincime afirma ca, in general, afla despre asemenea calatorii doar cand salariatul respectiv cere mai multi bani. In fapt, toti cei care au participat la sondaj au afirmat ca sunt „oarecum ingrijorati” sau „extrem de ingrijorati” de posibilul risc legat de nerespectarea legislatiei, asociat acestor calatorii prelungite de afaceri.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
