Chiar daca e in crestere, fenomenul ramane cantonat in zona privata a economiei. Alegeti raul cel mai mic din urmatoarele situatii: sa intri in faliment sau sa ramai in incapacitate de plata, la adapost de creditori, protejat de proceduri juridice complicate.
Fara indoiala ca orice om de afaceri priceput ar alege prima varianta. Din pacate, la noi, cel de-al doilea caz e cel mai des intalnit. Nu pentru mult timp insa. Conform informatiilor furnizare de Registrul Comertului, citate de un studiu al Coface Intercredit, in anul 2004 s-au inregistrat un numar de 3.982 de cazuri de faliment din totalul de 410.514 societati active. E mult? E putin? Avand in vedere rolul falimentului, si anume de a asigura o curatenie a mediului economic, este incontestabila importanta acestei institutii, spune Robert Rosu, avocat senior al tuca & Asociatii. Ajustarea reglementarilor actuale in scopul fluidizarii procedurii ne va conferi, cu singuranta, un loc printre tarile in care aceasta institutie reprezinta un barometru al unui mediu economic prosper si stabil, mai adauga acesta.

Daca ar fi sa apreciem situatia din acest punct de vedere, atunci avem o veste buna. In prima jumatate a anului 2005, numarul de falimente a crescut semnificativ, pana la 3.510, aproape dublandu-se fata de anii anteriori. Dar sistemul juridic romanesc nu prevede inca mecanisme suficient de eficiente pentru iesirea de pe piata a operatorilor economici, existand dificultati legate de complexitatea procedurii, aplicarea neuniforma a legislatiei in materie, protectia redusa de care beneficiaza creditorii, spune, pentru Capital, Ludovic Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene.

Din cele 21 de cazuri de faliment intentate de la 1 iulie 2004 de catre stat marilor datornici, doar 5 au fost incheiate cu succes. Din cei 549 de mari datornici la bugetul de stat, cu arierate de aproximativ 2,5% din PIB, 13% au fost declarati falimentari sau au fost declansate proceduri de faliment, pentru 20% dintre ei au fost acordate scheme de reesalonare a datoriilor, iar 6% au fost pusi la adapostul declansarii procedurii de faliment prin plasarea lor sub administrare speciala, arata datele Ministerului Integrarii. Se va schimba ceva in viitor?

Daca ai dat gres, e important sa te ridici repede si sa mergi mai departe. In schimb, nu chiar asa stau lucrurile la noi, unde cuvantul faliment are conotatii anormale. Unde procedurile dureaza la nesfarsit. Unde nimeni nu vrea sau nu poate sa se ridice cat mai repede, pentru a putea pleca mai departe, ci prefera sau e nevoit sa stea in lichidare judiciara mult si bine.

Daca riscul calculat face parte din business, atunci, a sti cate sanse de reusita si care e probabilitatea de a da gres, in fiecare tip de afacere, in functie de contextul pietei, sunt factori la fel de importanti ca si profitul, gradul de recuperare a investitiei sau managementul resurselor. V-ati gandit vreodata ce fel de afaceri nu e bine sa demarezi in Romania? Dar care sunt cele mai sigure? Daca vreti sa va extindeti pe retail sau sa demarati o investitie in agricultura sau in industria alimentara si a bauturilor, mai ganditi-va o data. Conform studiului Coface Intercredit privind analiza sectoriala a cazurilor de faliment, domeniile amintite sunt dintre cele mai riscante investitii, cu cea mai mare probabilitate de a intra in incapacitate de plata.

In schimb, cine nu activeaza in salubritate, furnizarea de energie sau asistenta sociala si sanatate, domenii considerate cele mai sigure in ultimii doi ani din punctul de vedere al riscului de faliment, poate lua in considerare o investitie in informatica si activitati conexe, servicii de posta si telecomunicatii, intermedieri financiare sau imobiliare. Potrivit Coface Intercredit, companie multinationala specializata in analiza riscurilor investitionale, aceste domenii sunt considerate sigure in Romania, cazurile de faliment in aceste sectoare fiind extrem de reduse.

Sa nu ne grabim insa! Faptul ca in IT sau constructii nu prea se da faliment in Romania nu inseamna ca asta nu se poate intampla peste un an sau doi, cand ti-e lumea mai draga si astepti profitul de pe urma investitiilor facute.

Pe vremea cand la noi buticurile erau in floare, cevqa mai la vest se puneau bazele economiei de piata reale. E stiut ca suntem cu aproximativ cinci ani in urma ungurilor, cehilor sau polonezilor din punct de vedere economic. Asa ca poate nu ar strica sa aruncam o privire in curtea vecinului si sa facem o comparatie. Fostele buticuri, transformate in magazine si mai apoi in lanturi de magazine si afacerile din jurul acestora, cum ar fi comertul angro si distributia, sunt domeniile cele mai expuse riscului de faliment in Romania.

Alaturi de agricultura si industria alimentara, aceste sectoare totalizeaza, in medie, 65% din cele 3.982 de falimente de anul trecut. O cincime din cazuri s-au inregistrat in comertul cu ridicata si distributie, arata studiul Coface Intercredit, incidentele fiind in crestere cu 0,85% fata de 2003. Tot aproape o cincime, adica 19,69%, si tot in crestere fata de 2003 au fost falimentele din sectorul agricol, silvic, vanatoare si pescuit. Urmeaza, din punctul de vedere al incidentelor de acest tip, industria alimentara si a bauturilor, cu 13,18%, si retai- lul, cu 12,38% din cazurile inregistrate anul trecut. Dar retailul, care a fost pe podium in 2003, anul trecut a fost un domeniu mai sigur cu 2,45%, iar rata cu care s-au diminuat cazurile de faliment in primele sase luni ale acestui an reprezinta alte 0,34 procente.

In schimb, se agita apele in industria alimentara, unde numarul de falimente a crescut, in 2004 fata de 2003 cu 1,29%, iar in acest an cu alte 1,10 procente. Cauzele pentru care aceste domenii sunt considerate cu grad ridicat de risc investitional in Romania sunt diverse, iar dinamica incidentelor de faliment are si ea explicatii diferite. Dincolo de imaturitatea mediului economic romanesc, explicatiile se particularizeaza, spune Robert Rosu, avocat senior al firmei de avocatura si consultanta tuca & Asociatii. Pe de o parte, tentatia de care romanii se lasa antrenati in demararea unei afaceri care, intr-o faza incipienta, presupune costuri modice in cazul comertului cu amanuntul.

Pe de alta parte, in privinta comertului cu ridicata si a distributiei, este vorba de caracterul defectuos al managementului si inexistenta unei culturi a marketingului, adauga acesta. Dar, comparatia Coface Intercredit cu tarile din zona Central si Est-Europeana arata faptul ca si la vest de noi lucrurile stau asemanator, 28,1% din firmele care au dat faliment anul trecut activand in distributie si comert angro, iar 15,1% fiind din retail. Dincolo de managementul defectuos, accesul limitat la resurse sau blocajele financiare intervenite in lantul de aprovizionare, piata de retail din Romania si tarile din jur se confrunta cu acelasi fenomen. Greii comertului au facut primii pasi in Est, atragand cu ei consolidarea acestei piete.

Explozia numarului de firme care a avut loc in toate economiile in tranzitie din centrul si estul Europei a facut ca acestea sa reprezinte un procentaj majoritar in cadrul firmelor infiintate dupa 1989. Aceasta dezvoltare a determinat o competitie acerba in domeniu, competitie accentuata si de liberul acces la piata comuna, explica Cristian Ionescu, directorul general pe Romania a Coface Intercredit. Schimbarile de structura intervenite in sectorul comercial in ultimii ani, si anume orientarea comertului catre supermarketuri si hipermarketuri, au facut ca un numar din ce in ce mai mare de mici comercianti sa dispara practic de pe piata. Din aceaste cauze este normal ca acest sector sa inregistreze un numar mare de cazuri de insolventa, adauga el.

Ceea ce diferentiaza in schimb Romania de tarile din centrul si estul Europei este gradul ridicat de falimente din agricultura si servicii administrative. Fata de celelalte tari central si est-europene, unde rata falimentelor in sectorul agricol este de doar, in medie, 4%, in Romania, aceasta a ajuns la aproape 20% in anul 2004.

In ceea ce priveste agricultura, cauzele sunt legate de divizarea excesiva a proprietatii, ceea ce a facut imposibila practicarea agriculturii la standarde europene, in conditiile unui decalaj tehnologic considerabil, care a facut inegala competitia cu industria similara din statele CEE, afirma Bogdan Stoica, parener la casa de avocatura Popovici si Asociatii.

Management al riscului original

Un caz aparte il reprezinta domeniul constructiilor, care in Romania este inca relativ sigur comparativ cu tarile Europei Centrale si de Est, unde acesta se situeaza pe locul trei din punctul de vedere al riscului de faliment.

Prezenta unor companii de constructii in topul falimentelor in zona Centrala si Est-Europeana este ceva ce, am observat, are legatura cu un anumit tip de management al riscului practicat de societatile de constructii, explica Markus Piuk, avocat coordonator la Schnherr si Asociatii. Acestea creeaza o companie proiect (Special Purpose Vehicle - SPV), construiesc cladirea folosind imprumuturi, o vand (achitand imprumuturile, dobanda si alte taxe) si apoi lasa firma sa intre in faliment, protejandu-se astfel de orice pretentii ale tertilor.

De multe ori, o astfel de practica este dublata de neplata taxelor ori a contributiei la asigurarile sociale pentru angajati, directorul fiind un simplu om de paie. Aceasta practica nu este atat de impamantenita ca, de exemplu, in Austria. Legea romaneasca stipuleaza posibilitati pentru a sanctiona o asemenea practica, mai spune Piuk. Totusi, constructiile au sarit, si la noi, de pe locul zece in topul de risc al Coface Intercredit din 2003 pe locul sase in prima jumatate a anului trecut, iar in primul semestru din acest an au mai avansat cu 1,20 procente, pana la 5,10% din totalul falimentelor.

Mai tari in falimente decat polonezii

De cele mai multe ori, nu conteaza numai in ce investesti, ci si unde. Din totalul de 3.982 de falimente inregistrate in anul 2004, cea mai mare pondere o detine zona de centru a tarii, respectiv 26,85%, urmata de zona de sud-est, cu o pondere de 19,56%. Judetul Brasov este judetul cu cel mai mare numar de cazuri de faliment din tara, detinand 9% din totalul acestora, practic mai multe falimente decat totalul zonelor nord-estice, sudice sau de vest. si in Municipiul Bucuresti s-a inregistrat un numar semnificativ de falimente, respectiv 8,5% din totalul cazurilor.

Judetele unde s-au inregistrat cele mai putine cazuri de faliment in 2004 sunt Arges, Bistrita-Nasaud, Calarasi, Teleorman, Valcea si Vaslui. O explicatie simpla ar fi dinamica economica diferita, zonele din sud fiind evident mai putin active in comparatie cu cele din zona Transilvaniei, Brasovul in mod special, spune Tiberiu Csaki, consilier la firma internationala de avocatura Salans. Asadar, exista inca zone in care piata nu e suficient consolidata pentru a putea vorbi de firme care sa lase locul altora in afaceri. La fel, exista si afaceri sigure in sine pe piata romaneasca.

Astfel, productia si furnizarea de energie, sector unde statul este inca prezent, iar consumatorii sunt captivi companiilor fara optiunea de a alege intre furnizorii de servicii, falimentul este un fenomen aproape necunoscut. Aproape, pentru ca Transgaz SA Sibiu este una dintre exceptiile care intareste regula. La fel, sanatatea si serviciile sociale, domeniu in care statul isi vara coada destul de des, sunt considerate sigure.

Chiar daca arieratele sunt mari in acest sector, ca si in domeniul energetic, riscul de intrare in incapacitate de plata, marjele destul de mari de profit cu care se opereaza si, mai ales, subventiile sub diferite forme au determinat ca falimentele sa fie extrem de rare, de numai 0,13%, respectiv 0,18% in sanatate, din totalul de anul trecut. Dar, de departe, cele mai sigure investitii sunt cele din salubritate, iar prietenii primarilor si functionarilor din administratie, care au castigat contracte cu municipalitatile, stiu de ce. Doar 0,05% din numarul falimentelor de anul trecut s-a inregistrat in acest sector, la fel ca in 2003. Iar in primele luni ale acestui an, nici o firma de salubritate nu a dat faliment!

Situatia de mai sus se manifesta in conditiile in care in primul semestru din 2005 a crescut semnificativ numarul de falimente, pana la 3.510, aproape dublandu-se fata de anii anteriori. Dupa cum se poate observa din faptul ca ponderile sectoriale nu s-au modificat semnificativ, aceasta este tendinta intregii economii, cresterea numarului de falimente nefiind sustinuta doar de anumite sectoare economice, fapt explicabil prin tendinta de consolidare a economiei, sustine Cristian Ionescu.

Ceea ce mai doboara un mit al tranzitiei, acela ca nu avem si noi falitii nostri. Cu o rata a falimentelor de 0,9% din totalul firmelor, stam la fel de bine ca Cehia si suntem mai activi in acest domeniu decat Polonia, Slovacia sau Lituania, tari care au intrat in UE si ar trebui sa se confrunte cu primul val de epurare a economiei. Ceea ce ne omoara e practica, procedurile nesfarsite si rata redusa de recuperare a creantelor de pe urma falimentelor.

Prezenta unor companii de constructii in topul falimentelor in zona centrala si est-europeana are legatura cu un anumit tip de management al riscului practicat de societatile de constructii.

Markus Piuk,
Schnherr si Asociatii

Cresterea numarului de falimente nu este sustinuta doar de anumite sectoare economice, fapt explicabil prin tendinta de consolidare a economiei.

Cristian Ionescu,
Coface Intercredit





Distributia teritoriala a falimentelor In 2004, pe regiuni geografice

Din totalul de 3.982 de falimente inregistrate in 2004, cele mai multe au fost in zona de centru a tarii, respectiv 26,85%, apoi in zona de sud-est, cu o pondere de 19,56%.

In sud si nord-est competitivitatea este mai mica, ceea ce determina mai putine falimente. In centru, competitia acerba atrage dupa sine si acest efect, al falimentelor. Brasovul o duce cel mai bine, cu cea mai mica rata de falimente.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri