In Romania, 11% dintre respondenti au indicat faptul ca, in cadrul structurilor lor de conducere, nu exista deloc preocupari cu privire la raspunderea personala pentru actiunile societatii, rezultat mult mai ridicat decat rezultatul global de 4% si de cel de 2% pentru Europa Centrala si de Est, potrivit unui sondaj derulat de Ernst & Young.
Corespunzator cu nivelul sporit de preocupare al organismelor de conducere din Romania, in privinta raspunderii in caz de frauda, doar 62% dintre organizatiile respondente din Romania au efectuat o evaluare a riscului de frauda in ultimii doi ani si numai 29% in ultimele 6 luni. Acest rezultat de 62% corespunde cu rezultatele obtinute in Europa Centrala si de Est, pe parcursul a doi ani, dar se situeaza sub nivelul rezultatului global de 72%.
„Avand in vedere presiunea exercitata asupra resurselor corporatiilor, este esentiala prioritizarea eforturilor de lupta anti-frauda si anti-coruptie. Regularitatea evaluarilor de risc pentru anumite afaceri si piete este o chestiune de prudenta si astfel ii sprijina pe cei cu atributii de management al riscurilor in selectarea situatiilor celor mai urgente”, spune David Stulb, coordonator la nivel global al Departamentului pentru Investigarea Fraudelor si Litigiilor (FIDS).
Care sunt mecanismele de diminuare a fraudelor?
Date fiind mecanismele avute in vedere de catre organizatii in efortul de diminuare a riscului aparitiei fraudei, respondentii romani au indicat instruirea in domeniul luptei anti-frauda si comunicarea politicilor anti-frauda drept cea mai eficienta masura, urmata de controalele interne, auditul intern si implicarea conducerii companiei in activitatea de evaluare. Procentul respondentilor din Romania indicand criteriul „instruire si comunicare in domeniul luptei anti-frauda'' a fost, in mod surprinzator, dublu fata de cel din Europa Centrala si de Est, desi celelalte rezultate au coincis, in mare masura, cu rezultatele obtinute la nivel regional si global.
Cum poate fi detectata eficient frauda?
Organizatiile romanesti par sa acorde o mare incredere auditului intern din perspectiva eforturilor de detectare a fraudei. Raspunzand la intrebarea referitoare la increderea acordata auditului intern in detectarea incidentelor de frauda, mita sau coruptie, 43% din respondentii romani au indicat un nivel sporit de incredere, iar 43% au indicat un nivel mediu de incredere (rezultat agregat de 86%). In comparatie, doar 20% dintre respondentii din Europa Centrala si de Est si numai 25% dintre cei de la nivel global au indicat un nivel sporit de incredere. Aceasta aparenta incredere in capacitatea auditului intern de a detecta fraudele se reflecta, de asemenea, in rezultatele sondajului privind potentialii factori de prevenire si detectare a fraudei.
Data fiind increderea manifestata in legatura cu auditul intern pentru prevenirea si detectarea fraudei, este ingrijorator faptul ca 50% dintre respondentii romani au precizat ca strategia organizatiilor lor pentru anul urmator va fi aceea de "concentrare asupra controlului costurilor pana la ameliorarea perspectivelor.”
Controlul costurilor poate bloca activitatile de lupta anti-frauda
In masura in care controlul costurilor presupune limitarea resurselor acordate auditului intern sau nedesfasurarea activitatilor de lupta anti-frauda, David Smith, coordonatorul Departamentului pentru Investigarea Fraudelor si Litigiilor din Romania afirma: „Activitatile de lupta anti-frauda pot reduce costurile financiare in cadrul unei organizatii atat prin identificarea fraudelor existente, cat si prin reducerea riscului de aparitie al acestora in viitor. Economiile obtinute de organizatii prin reducerea costurilor determinate de frauda sunt de obicei mult mai mari decat costul aferent activitatilor de lupta anti-frauda.”
In mod foarte surprinzator, doar 4% din organizatiile romanesti respondente au indicat ca au inregistrat o frauda semnificativa in ultimii doi ani. In cazul Europei Centrale si de Est, procentul specificat a fost de 14%, iar la nivel global de 16%. David Smith mai mentioneaza ca: „Acest rezultat nu corespunde celorlalte sondaje si celorlalti indicatori privind existenta fraudelor in Romania si nici experientei noastre in urma furnizarii de asistenta organizatiilor romanesti. Trebuie sa luam in considerare doua posibile explicatii pentru aceste rezultate: sondajul vizeaza organizatiile mari si, prin urmare, o probabila preponderenta a societatilor multinationale care dispun de controale si politici anti-frauda mai stricte si, in al doilea rand, principiul de clasificare a fraudei ca fiind semnificativa."
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
