Lucrarile la cel mai mare parc eolian din Europa sunt blocate de jumatate de an de divergentele dintre autoritatile locale, iar un investitor german a renuntat deja la o ferma de vant din cauza ca nu a obtinut avizele de constructie. Romania ocupa locul al doilea ca potential eolian in Europa, dar birocratia excesiva si balbaielile legislative duc la pierderea a milioane de euro si a investitorilor care s-ar putea orienta spre Bulgaria.
Lucrarile la partea parcului situata in Cogealac sunt blocate din vara trecuta din cauza ca autoritatile locale nu au eliberat inca toate autorizatiile necesare. CEZ detine o autorizatie de constructie de la primaria Constanta, insa nu si de la cea a comunei, motiv pentru care lucrarile sunt sistate si in prezent.
“Avem totul pregatit, dar suntem blocati de disputa dintre autoritati”, a spus Ondrej Safar, managerul parcului eolian dezvoltat de CEZ. In prezent, compania ceha poarta discutii cu autoritatile pentru a debloca investitia in cei 252,5 MW care ar trebui instalati la Cogealac. Safar spune ca proiectul de la Cogealac are sprijinul companiei-mama si ca board-ul de conducere decide cat timp asteapta rezolvarea situatiei. Cu toate acestea, oficialul CEZ a admis faptul ca proiectul ar putea fi pus in pericol daca se vor ivi alte oportunitati in regiune.
CEZ a renuntat vara trecuta la constructia unei centrale pe gaz la Galati, o investitie estimata la 400 de milioane de euro, din cauza unor “costuri importante si neprevazute”. In plus, compania a iesit si din proiectul de constructie a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda pentru a se concentra pe proiectele din Cehia.
Daca cehii inca au rabdare sa descurce itele birocratiei, germanii de la RWE au decis sa vanda inapoi dezvoltatorului un parc de 147 MW in zona Valea Dacilor (judetul Constanta), din pricina procesului dificil de avizare. Motivele au tinut si de constrangerile economice pe fondul crizei, dar si de scepticismul germanilor fata de tarile din zona Balcanilor in care legislatia nu este foarte clara.
Este si cazul Romaniei, care are elaborata o lege de promovare a energiei regenerabile inca din 2008 (Legea 220/2008, modificata prin Legea 139/2010), dar care nu este aplicata pentru ca nu a primit avizul Comisiei Europene. Oficialii de la Bruxelles inca nu s-au lamurit daca facilitatile prevazute de lege in vederea sprijinirii investitiilor din domeniul energiei regenerabile sunt sau nu excesive.
Legea 139/2010 aduce modificari fata de varianta initiala, cele mai importante referindu-se la certificatele verzi (CV) - documente emise de Transelectrica prin care se atesta ca 1 MWh este produs din surse de energie regenerabila (verde). Astfel, legea noua spune ca pentru fiecare MWh livrat se acorda 2 CV pentru energia eoliana (pana in 2017 in loc de 2015), valoarea minima a unui certificat fiind de 27 de euro, iar cea maxima de 55 de euro. Pentru producatorul de energie, certificatele verzi sunt o sursa suplimentara de venit pe langa cea din vanzarea efectiva a productiei de electricitate.
“Nu sunt foarte mandru de Legea 220/2008. Este un mare fiasco pentru autoritatile romane in general. Purtam pacatul originar pentru modul in care a fost facuta”, a spus Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei, prezent la o conferinta pe teme energetice. El a explicat ca legea este un fiasco pentru ca nu a urmat procedura normala, adica nu a fost implementata in 2009, desi a fost notificata catre Comisia Europeana in 2008. “Mai intai trebuia sa obtinem avizul Comisiei si abia apoi sa o promulgam", a afirmat presedintele Consiliului Concurentei.
Cu o legislatie inca incerta si jucatori care fie au renuntat la investitii, fie sunt blocati de birocratie, semnalele transmise potentialilor investitori interesati de piata locala de energie eoliana nu sunt pozitive.
“Categoric va fi un semnal negativ pentru alti investitori daca proiectul (Cogealac – n. red.) nu se va mai face”, a declarat Carmen Neagu, director executiv GE Energy pentru Romania, companie care a furnizat turbinele eoliene pentru etapa “Fantanele” a proiectului eolian al CEZ. GE Energy Romania ar urma sa instaleze turbine eoliene si pentru partea parcului situata in comuna Cogealac.
Volumul investitiilor derulate pana acum de CEZ in cadrul proiectului parcului eolian din cele doua comune constantene este prea mare pentru ca cehii sa decida o eventuala retragere, dar intarzierile la lucrarile din Cogealac inseamna pierderi atat pentru companie, cat si pentru bugetul local, care ar fi castigat de altfel de pe urma investitiei, mai ales ca zona este una saraca.
Proiectul eolian al celor de la RWE se afla intr-un stadiu incipient, cel de obtinere a autorizatiilor, ceea ce le-a permis germanilor sa iasa usor din afacere, dar retragerea lor da un semnal de alarma pentru ceilalti investitori. Daca legea 220/2008 nu va fi aplicata pana la finele anului, atunci Romania ar putea sa piarda investitori in favoarea Bulgariei, al carei litoral a inghitit deja investitii de milioane de euro in vant.
Cu un potential eolian nu la fel de bun ca al Romaniei, care se afla pe locul al doilea in Europa din acest punct de vedere, Bulgaria are avantajul unui cadru legislativ mai stabil, spune Neagu, care se ocupa si de operatiunile GE Energy in tara vecina.
In plus, spre deosebire de certificatele verzi din Romania, a caror valoare nu este batuta in cuie din moment ce Legea 220/2008 nu este aplicabila, Bulgaria foloseste pentru stimularea investitiilor un sistem de preturi fixe (feed-in-tariff), ceea ce confera investitorilor confortul de a sti exact cati bani vor obtine in urma productiei de electricitate si in cat timp isi vor recupera investitia.
Sistemul presupune achizitia de catre producatori, furnizori sau consumatori de energie electrica obtinuta din surse regenerabile la un pret fix, a carui valoare este stabilita in functie de sursa verde utilizata si de cantitatea de energie produsa. Atat sistemul certificatelor verzi, cat si cel "feed-in-tariff" au scopul de a sprijini investitiile in energiile regenerabile care presupun costuri mult mai mari decat cele in tehnologiile conventionale.
Pentru a porni o investitie intr-un parc eolian in Bulgaria ai nevoie de trei avize - de constructie, de mediu si de racordare la reteaua nationala de transport al energiei electrice, pe cand in Romania investitorii trebuie sa obtina 85 de avize (obligatorii si consultative) pentru a demara lucrarile la o ferma de vant, potrivit datelor asociatiei Alma-Ro. [Vezi aici lista cu avizele necesare].
“Daca legea (220/2008 – n. red.) se va aplica, atunci se vor gasi si surse de finantare”, a mai precizat Carmen Neagu, care estimeaza ca in acest context s-ar putea debloca o serie de proiecte majore (cu capacitati de 100-200 MW) care in prezent se afla in stand-by din cauza incertitudinilor legislative.
Potrivit datelor oficiale, energia eoliana din Romania are un potential anual de 23 TWh. Anul trecut investitiile din domeniu au sustinut un salt spectaculos: de la cei 14 MW eolieni instalati in 2009 s-a ajuns la 457 MW, potrivit informatiilor Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana (AREE). Astfel, Romania a intrat pentru prima data in clasamentul Ernst&Young al celor mai atractive 30 de tari pentru investitorii in energie verde, clasandu-se pe locul al 22-lea.
In 2011, capacitatea eoliana instalata va creste odata cu finalizarea si punerea in functiune a mai multor parcuri eoliene. Romania tinteste ca pana in anul 2020 consumul de energie din surse regenerabile sa insemne 24% din consumul total. Transelectrica, operatorul retelei nationale de transport al energiei electrice, a anuntat ca exista un disponibil de potential de 3.000 MW in vreme ce studiile sunt realizate pentru 18.000 MW, ceea ce a generat o lupta acerba intre investitorii dornici sa obtina bani din vantul romanesc.
In afara de CEZ, parcuri eoliene mai opereaza si:
• Iberdrola Renovables din Spania, care va dezvolta in Romania 50 de ferme eoliene cu o capacitate cumulata de 1.500 MW in zona Dobrogea; primele turbine vor fi instalate in martie anul acesta, potrivit Mediafax;
• EDP Renewables din Portugalia, care are in plan dezvoltarea a doua ferme eoliene in zona Dobrogea, cu o capacitate cumulata de 228 MW;
• Enel Green Power (Italia), care a inceput deja productia de energie in cele doua parcuri eoliene din judetul Tulcea, ale caror capacitati instalate cumuleaza 64 MW;
• Veroniki Holding (Italia), care a finalizat anul trecut lucrarile la o ferma eoliana de 25 MW in judetul Constanta;
• Fondul de investitii Continental Wind Partners (SUA), care a demarat lucrarile la un parc eolian cu o capacitate de 232 MW, situat in judetul Galati, pe care doreste sa-l vanda;
• E.ON (Germania), care are in plan constructia a trei parcuri eoliene in judetul Vaslui;
• Italienii de la Alerion, care investesc 85 milioane de euro intr-o ferma eoliana de 65 MW in judetul Bihor;
• Austriecii de la Verbund, care vor incepe, in iunie anul acesta, lucrarile la un parc eolian de 200 MW in Dobrogea.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
