In cateva decenii, orasele mari ar putea sa-si sporeasca intinderea de circa zece ori, iar populatia lor s-ar putea dubla sau chiar tripla
De cate ori nu ne-au sarit in ochi diferentele dintre orasele importante si satele aflate in imediata lor apropiere: in mediul urban - asfalt, retele de apa, canal si gaze; la tara, chiar daca uneori e vorba de numai cateva zeci de metri distanta de indicatorul care marcheaza sfarsitul localitatii - noroaie, apa de la fantana, sisteme de incalzire ca acum doua sute de ani. Proiectele care nu mai tin cont de granitele administrative promit sa niveleze aceste discrepante, totul sub umbrela zonelor metropolitane.
Cele mai cunoscute initiative sunt cele privind Zona Metropolitana Bucuresti (ZMB). Unul din ele, adoptat deja de Camera Deputatilor, ia in calcul doar Capitala si judetul Ilfov, iar al doilea vede cuprinse in zona metropolitana si o serie de comune si orasele din judetele invecinate. In sfarsit, al treilea, Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (PATZ) Zona Metropolitana Bucuresti, coordonat de Centrul de Planificare Urbana si Metropolitana Bucuresti (CPUMB), este cel mai generos, incluzand in aceasta entitate tot nordul judetului Giurgiu si vestul judetului Calarasi (pana la Oltenita si Fundulea) - in total doua municipii, 11 orase si 81 de comune, cu peste 2,5 milioane de locuitori si intins pe 500.000 de hectare.
Sper ca parlamentarii romani sa dovedeasca responsabilitate si sa nu se joace cu viitorul populatiei bucurestene, spune Marinela Berza, directorul CPUMB, referindu-se la limitele primului proiect mentionat. Ea spune ca aparitia ZMB va face ca serviciile de planificare a folosirii teritoriului, obiectivele de utilitate publica, cele ce asigura protectia mediului natural si cultural, dar si mentinerea unei traiectorii sustenabile a dezvoltarii, serviciile de planificare si asigurare a utilitatilor generale - magistralele de transport si infrastructura tehnico-edilitara, transportul public si controlul traficului, colectarea gunoiului si controlul poluarii - vor fi administrate de institutii metropolitane. Ca efecte negative, Marinela Berza crede ca ar putea aparea un anumit grad de frustrare la nivelul autoritatilor locale. Altii au identificat si o alta problema: e posibil ca nivelul taxelor si impozitelor sa creasca in comunele ce vor intra in componenta ZMB.
Singurele zone metropolitane care functioneaza deja sunt cele de la Oradea si Iasi. Prima implineste in curand cinci ani de la initierea proiectului, iar in componenta ei intra municipiul Oradea si sapte comune limitrofe. In total, 261.000 de locuitori si o suprafata de peste 62.000 de hectare. Deocamdata nu se simte fizic ca am intrat in cadrul zonei metropolitane, dar exista deja un proiect de alimentare cu gaze naturale pentru comuna noastra, iar pana in 2008 speram sa avem si retele de apa si canalizare. Sunt lucruri pe care nu le-am fi putut face de unii singuri, caci suntem o localitate saraca, spune viceprimarul din Cetariu, Jakab Ernest.
Zona Metropolitana Iasi va ajunge in curand la doi ani de existenta. Ea are aproape 398.000 de locuitori si o suprafata de circa 79.000 de hectare, curpinzind municipiul si 12 comune. Printre proiectele prioritare se numara dezvoltarea infrastructurii de transport si de utilitati publice din zona, crearea unui sistem informational metropolitan si a unor baze turistice si de agrement sau regularizarea cursului raului Bahlui.
Citeste si:
Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=22600&shift=1
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
