Reactoarele de la Fukushima, de generatie veche, au rezistat la un cutremur de o foarte mare intensitate, cu o acceleratie mult peste cele pentru care au fost proiectate. Probleme au aparut din cauza faptului ca alimentarea electrica a fost intrerupta de valul tsunami urias”, spune prof. dr. Alexandru Jipa, specialist in fizica nucleara.

Dupa cutremurul de 8,9 grade pe scara Richter care a zguduit Japonia, autoritatile au anuntat ca sistemele de racire ale centralelor au fost afectate, astfel incat temperatura din reactoare nu a mai putut fi controlata. Reactoarele de la Fukushima functioneaza pe principiul oalei sub presiune, iar daca ele nu pot fi racite, atunci miezul lor se topeste, generand emisii uriase de radiatii.

In prezent, numarul victimelor cutremurului se ridica la peste 3.600 de persoane, iar multe altele sunt puse in pericol de nivelul mare de radiatii inregistrat odata cu incendiile de la reactoarele Fukushima. Astfel, cantitatea de radiatii la care populatia este expusa intr-o ora o egaleaza pe cea dintr-un an intreg in conditii normale.

Exploziile s-au produs pe fondul acumularii de hidrogen la unitatile 1, 2 si 3 de la Fukushima, in urma carora vasul reactorului 2 s-ar fi fisurat. In plus, a izbucnit un alt incendiu langa unitatea 4, moment in care s-a inregistrat un varf semnificativ de emisii radioactive. Pe parcursul actiunilor de stingere, nivelul radioactivitatii a scazut constant. Japonezii injecteaza apa de mare si acid boric in cele trei reactoare in incercarea disperata de a restabili alimentarea electrica a pompelor de racire.

Alaturi de Alexandru Jipa, conf. univ. dr. Mihaela Sin, specialist in probleme de mecanisme de reactie nucleara, este de parere ca efectele locale si de moment, precum si cele pe arii extinse si pe durata mai mare depind de foarte multi factori ce nu pot fi estimati momentan. “Deocamdata nu se stie nici tipul, nici cantitatea de combustibil nuclear. Din informatiile de pana acum, personalul centralelor nucleare a fost afectat, dar nu exista motive majore de ingrijorare pentru restul populatiei".

Specialistii mentioneaza insa ca daca varful de radioactivitate a provenit de la combustibilul consumat si daca anvelopa reactorului 2 rezista, iar vantul continua sa bata spre ocean, atunci situatia ar putea sa se stabilizeze. Situatia ar putea fi tinuta sub control si daca nu s-ar produce precipitatii in perioada aceasta.

Ar trebui sa ne facem griji pentru centrala de la Cernavoda?

Jipa si Sin sunt de acord ca nu se poate spune care sunt cele mai “sigure” centrale nucleare, in conditiile in care exista diferite tipuri de reactoare si firme producatoare. Insasi instalatia de la Fukushima este realizata cu echipamente produse de trei firme diferite. Atunci, intrebarea ar fi, ce tipuri de reactoare sunt mai sigure? “Raspunsul este ca toate reactoarele nucleare comerciale, in special cele proiectate in ultimele decenii, au cam acelasi grad de securitate, bazat insa pe principii fizice si ingineresti diferite”.

In ceea ce priveste centrala nucleara de la Cernavoda, reactorul este de tip CANDU (Canada Deuterium Uranium) care foloseste drept combustibil uraniu natural, iar ca moderator apa grea. “In cazul acestui reactor securitatea este asigurata, pe langa solutiile ingineresti si de geometrie a zonei active, de insusi principiul fizic de functionare”, spun cei doi profesori.

Despre ce este vorba mai exact? Mai multe retele redundante de detectori sunt plasate in zona activa si legate la doua sisteme de securitate independente. Fiecare dintre aceste sisteme permite intreruperea reactiei de fisiune in lant in doua secunde.

“Reactorul este proiectat astfel incat orice modificare a geometriei barelor de control sa determine oprirea functionarii. Spre deosebire de reactorii cu apa usoara (ca in cazul Fukushima – n. red.) in care acesta este fie sub presiune, fie la temperatura de fierbere, in CANDU apa grea folosita ca moderator si aflata in zona barelor de combustibil are temperaturi relativ joase, ca si apa de racire din tancul exterior”, explica cei doi specialisti. Astfel, in cazul disparitiei apei grele, din cauza unor scurgeri, reactia de fisiune nucleara se opreste, din cauza lipsei imbogatirii uraniului.

"In cazul unui cutremur, centrala se opreste in conditii de securitate nucleara, adica se asigura urmatoarele functii: oprirea reactorului, racirea zonei active si monitorizarea parametrilor de securitate nucleara", au anuntat recent oficialii Nuclearelectrica. Potrivit acestora, tehnologia de securitate nucleara CANDU 6, utilizata de centrala de la Cernavoda, prevede doua grupe de sisteme speciale care sunt proiectate pe principii de actionare diferite, amplasate in locatii distincte si cu surse de actionare independente.

Citeste si:

"Aceste caracteristici de securitate confera suficiente argumente pentru continuarea proiectului Unitatilor 3 si 4", sustin cei de la Nuclearelectrica.

Ne-am putea descurca si fara centrala nucleara?

Comparand cele doua reactoare nucleare, Jipa spune ca prefera sa foloseasca imaginea creata de un expert in domeniu: “In CANDU exista o cantitate relativ mica de combustibil inconjurata de o cantitate foarte mare de apa, in celelalte este o cantitate mare de combustibil si putina apa”.

Centrala nuclearo-electrica de la Cernavoda livreaza in sistemul national de electricitate circa 16-20% din consum. “Nu cred ca ar fi bine sa renuntam la centrala. Daca nu ar fi fost atatea piedici, de toate tipurile, in ultimii 21 de ani, poate ca ar fi fost finalizate toate unitatile (3 si 4 - n. red.) si am fi produs circa 40-50% din necesarul de energie electrica.

Un exemplu este cel al Frantei care produce circa 80% din energia electrica prin metode nucleare. “Probabil, ne-am descurca (si fara centrala – n. red.), dar prost, ceva in stilul sfarsitului anilor '80”, conchid cei doi specialisti consultati de wall-street.ro.

Constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda este estimata la un cost de patru miliarde de euro. Proiectul, demarat in 2006, este derulat de EnergoNuclear, companie controlata de stat prin Nuclearelectrica. In afara de stat, actionari mai sunt grupul siderurgic ArcelorMittal Romania (6,2%) si furnizorul de electricitate Enel (Italia) - 9,15%.

[Citeste si: RWE, Iberdrola si GDF Suez ies din proiectul reactoarelor de la Cernavoda. De ce?]

Guvernul doreste sa ajunga la o participatie de 40% in cadrul Energonuclear si cauta investitori interesati sa-i inlocuiasca pe cei care au renuntat. Daca unitatile 3 si 4 ar fi construite, atunci puterea instalata a centralei s-ar dubla, pana la 2.800 MW. In aceste conditii, centrala ar putea asigura 40% din energia la nivel national.

In medie, 16% din totalul productiei de energie electrica la nivel national este asigurat de centrala de la Cernavoda, Hidroelectrica (cel mai mare si mai ieftin producator de electricitate) genereaza 30%, iar restul este asigurat de centralele pe baza de carbune si cele pe baza de hidrocarburi si alte resurse (centrale eoliene in special).

Situatia productiei de energie electrica in data de 16 martie 2011, ora 18.00

Consum total: 7.742 MW


Sursa: Transelectrica, operatorul national de transport al energiei electrice.