Zilele multe de spitalizare, densitatea mare a paturilor de spital, ineficienta unitatilor spitalicesti mici au fost toate argumente aduse de ministrul Cseke Attila pentru reforma sanitara si insanatosirea bugetului. Nu au lipsit nici imaginile socante infatisand o batrana cu rani pana la os, uitata intr-un spital din judetul Constanta. Ce spuneau statisticile despre sistemul sanitar din Romania inainte ca 67 de spitale sa fie desfiintate, iar alte zeci sa fie comasate?
Date statistice UE: numar de paturi si de spitale
Lista publicata in februarie pe site-ul ministerului indica un numar de 111 spitale ce vor fi comasate, respectiv 71 de unitati pentru reprofilare in policlinici sau camine pentru batrani. Doua luni mai tarziu, in ciuda protestelor vehemente ale pacientilor si cadrelor medicale deopotriva, 67 de spitale au fost inchise. Care a fost rezultatul, dincolo de pacienti mutati la sute de kilometri departare, asa cum a fost cazul celor de la Baneasa (judetul Constanta), sau de altii care au ramas pe drumuri?
“Economia prin oprirea finantarii in cazul celor 67 de spitale este de 175 milioane de lei. Nu economia de bani (…) a fost scopul principal”, a afirmat recent Cseke Attila, ministrul Sanatatii, intr-o emisiune televizata, potrivit Mediafax. El a adaugat ca banii astfel economisiti nu pot fi folositi pentru investitii, in conditiile in care fondurile vin de la Casa Nationala pentru Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru furnizarea de servicii medicale.
"Orice reforma are impact pe termen lung. Nu este vorba despre ce economii se obtin semestrul sau anul acesta. Prin pasi marunti se pot obtine ajustari importante", spune pentru wall-street.ro Nicolaie Chidesciuc, economistul sef al ING Bank Romania. Masurile actuale demonstreaza clar ca statul nu cheltuia in mod eficient in sistemul sanitar, iar reformele ar putea aduce servicii de mai buna calitate, precum si salarii mai mari pentru cadrele medicale. "Mai degraba sa avem centre (spitale - n. red.) mai putine si care ofera servicii de o mai buna calitate", conchide Chidesciuc.
Cseke Attila este pe cat de contestat de cadrele medicale si de pacienti, pe atat de sustinut de premier si de presedintele tarii. Ambii au apreciat reformele ca fiind necesare in contextul unor cheltuieli prea mari cu Sanatatea. De altfel, Guvernul si-a luat, in toamna lui 2010, un angajament fata de Fondul Monetar International pentru reducerea cheltuielilor din domeniul sanitar. Mai bine de jumatate din bugetul CNAS este consumat de sectorul spitalicesc.
In forma initiala, reorganizarea spitalelor urma sa genereze scoaterea din circuit a 4.800 de paturi de spital. “Romania are cea mai mare densitate de paturi de spital la mia de locuitori din Uniunea Europeana”, a spus Traian Basescu, intr-o conferinta la Covasna de saptamana trecuta, potrivit Mediafax.
O statistica publicata in 2008 de Eurostat, organismul oficial de statistica al Uniunii Europene, arata ca Romania se afla pe locul al 11-lea din toate cele 27 de state membre in privinta numarului de paturi de spital la 100.000 de locuitori. Astfel, in Romania erau 657,4 paturi la 100.000 de locuitori, cu mult mai putin fata de Germania, cu 820,3 paturi sau decat Ungaria – 705. Cele mai putine paturi de spital inregistrau la acea data state precum Cipru (377,2), Portugalia (336,8) sau Marea Britanie (336,7), pe cand media europeana se situa la nivelul de 684,8 paturi/100.000 de locuitori.
In 2009, in Romania erau, in medie, 6,9 paturi de spital la mia de locuitori. Diferenta intre Bucuresti-Ilfov si celelalte zone e vizibila: daca in Capitala erau peste 10 paturi la mia de locuitori, in zona de Nord-Est, numarul de paturi de spital scade la 4,9 la mia de locuitori, potrivit datelor Institutului National de Statistica.
La capitolul numar de spitale raportat la 100.000 de locuitori, Romania statea mai prost fata de media europeana, potrivit unei statistici a Federatiei Europene a Spitalelor si Serviciilor Sanitare (HOPE). Astfel, in 2006 in Romania erau 1,94 de spitale la 100.000 de locuitori, pe cand media la nivel de UE era de 2,97 de spitale. Un numar mai mic decat cel al Romaniei aveau Ungaria (1,75), Danemarca (1,09), Olanda (1,18), Slovenia (1,44) si Spania (1,72). La polul opus se aflau Cipru (12,32), Finlanda (6,63) sau Franta (4,68). In clasament nu figureaza Luxemburg, Suedia si Marea Britanie.
In perioada 1996-2007, aproape toate statele membre ale UE si-au redus in mod constant numarul spitalelor. Indiferent de marime, circa jumatate dintre ele au ajuns la o rata de reducere a unitatilor spitalicesti mai mare de 10% in perioada analizata, potrivit HOPE. De exemplu, in Franta numarul spitalelor a scazut cu 32% (de la 4.186 la 2.856), in Letonia cu 41% (de la 158 la 94), in Danemarca procentul a fost de 37% (de la 94 la 59), iar in Belgia de 27% (de la 287 la 210).
Tari precum Bulgaria, Polonia sau Slovacia si-au sporit considerabil numarul de spitale, pe cand in Ungaria, Romania sau Slovenia cresterea a fost moderata, de cinci-sase unitati spitalicesti. La nivelul anului 2006, media europeana era de 3 spitale la 100.000 de locuitori, maximul fiind inregistrat in Cipru (12) si minimul in Danemarca – 1.
Ce solutii sunt pentru cadrele medicale?
Reorganizarea spitalelor din Romania inseamna si o restructurare de personal. Astfel, propunerile de comasari si reprofilari urmareau reducerea a 560 de functii de conducere. Cadrele medicale care lucrau in unitatile reprofilate au avut optiunea de a pleca in alte spitale sau de a ramane in unitatile reprofilate.
Ministrul Sanatatii a declarat ca multi dintre medicii din unitatile comasate vor putea fi angajati in cadrul unor noi spitale de urgenta regionale, un proiect facut public in luna martie. Este vorba despre constructia, in parteneriat privat-public, a sase spitale de urgenta regionale, care vor fi amplasate in Cluj, Craiova, Iasi, Targu Mures, Timisoara si Bucuresti. Unitatile vor avea intre 700 si 900 de paturi, iar costurile pentru realizarea lor variaza intre 200 si 300 de milioane de euro per spital.
Intr-un studiu realizat in 2008, Romania se clasa pe ultimul loc in Uniunea Europeana, cu numai 2,2 medici la mia de locuitori, la egalitate cu Polonia. Media europeana este de 3,3 medici la mia de locuitori, iar Austria are 4,6 medici la mia de locuitori. In luna februarie, inainte de inchiderile de spitale, in sistemul sanitar activau 223.600 de persoane, dintre care 25.900 faceau parte din aparatul administrativ.
Sistemul sanitar de stat se confrunta cu o grava problema legata de migrarea personalului medical spre Vest. Potrivit unor date recente furnizate de Colegiul Medicilor, Romania a devenit cel mai mare exportator de absolventi de medicina din Europa, cu peste 8.000 de specialisti plecati deja din 2007 incoace si alti 3.000 pe cale de a parasi tara. Motivul principal il reprezinta plata, in conditiile in care in Europa de Vest un medic rezident castiga mai mult de 2.000 de euro, adica de doua ori mai mult fata de un chirurg experimentat dintr-un spital de stat din Romania.
Raspunsul ministerului Sanatatii la "hemoragia" cadrelor medicale spre Occident nu pare a fi unul convingator. MS propune, printr-un proiect de Ordonanta de Urgenta aflat inca in dezbatere, ca personalul medical din unitatile sanitare aflate in administrarea autoritatilor locale sa primeasca venituri suplimentare.
Pentru cei care vor sa ramana in tara, dar sa castige mai bine, o solutie este si sistemul sanitar privat, aflat in plina efervescenta. Marii operatori privati de servicii medicale au anuntat deja investitii in noi clinici si chiar in spitale.
Saptamana trecuta, reteaua de clinici Sanador a deschis cel mai mare spital privat din Bucuresti, cu o capacitate de 290 de paturi, in cadrul caruia lucreaza 500 de persoane. Noul spital va concura cu spitalul Life Memorial (detinut de MedLife) din zona Grivita, care are o capacitate de 120 de paturi, dar si cu Euroclinic (controlat de Regina Maria), unitate cu mai putin de 100 de paturi.
Compania suedeza Medicover a anuntat deschiderea, in toamna, a unui spital de 50 de paturi, care va fi amplasat in Capitala. Regina Maria are deja in constructie un spital de obstretica-ginecologie in zona Baneasa din Capitala care va fi gata in septembrie. Liderul pietei de servicii medicale private, MedLife, are si el in plan deschiderea a trei noi spitale, alaturi de clinici si farmacii, bugetul alocat pentru expansiune anul acesta fiind de 25 de milioane de euro.
Cititi despre subiectul desfiintarii spitalelor pe blogul Politica Sociala.
Este randul dumneavoastra: considerati ca desfiintarea spitalelor este o masura benefica pentru sistemul sanitar romanesc? Comentati mai jos.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
