Pacientii din Romania sunt in pericol de a nu mai gasi tratamente vitale in farmacii, pe fondul intensificarii exporturilor paralele, prin care medicamentele aduse aici sunt revandute in tari unde preturile sunt mult mai mari, avertizeaza Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM).
“La un pret foarte mic, reexportatorii sunt tentati sa le comercializeze catre state unde preturile sunt mai mari, ca de exemplu in Germania, Danemarca, Marea Britanie. Pacientii romani raman fara medicamente vitale in farmacii, desi acestea au fost initial aduse pentru pacientii de aici”, explica reprezentantii ARPIM intr-un comunicat de presa.
Segmentul exporturilor paralele se cifreaza in prezent la 15-20% din totalul pietei farma, care in 2010 a atins valoarea de 2,3 miliarde de euro, si se afla in crestere.
“In acest context, o reducere a pretului medicamentelor mult sub minimul european, impusa de proiectul de ordin al autoritatilor, va incuraja si mai mult exporturile paralele, iar efectele acestui fenomen vor fi resimtite din plin de catre pacienti”, sustin oficialii ARPIM.
La sfarsitul lunii, pe site-ul Ministerului Sanatatii (MS), a fost publicat un proiect de ordin (vezi documentul atasat) privind aprobarea unei noi metodologii de calcul, a listei si preturilor de decontare ale medicamentelor incluse in programele nationale de sanatate (pentru boli cronice precum diabet, tuberculoza, HIV/SIDA etc.).
“In ultimii ani, consumul medicamentelor pentru boli cronice a crescut in raport cu fondurile pe care le avem disponibile. (…) Noua metodologie de calcul va avea ca efect scaderea pretului de decontare a acestor tipuri de medicamente incluse in programele nationale, astfel incat sa le putem asigura pentru un numar cat mai mare de pacienti”, a declarat ministrul de resort, Cseke Attila.
Ce prevede proiectul de ordin al MS?
In noul sistem, cota de adaos a distribuitorului va varia intre 8% si suma fixa de 20 de lei, fata de cota de 14%, respectiv 30 de lei, asa cum era inainte. Proiectul de ordin mai prevede ca adaosurile practicate de farmacii sa varieze intre 15% si 25 de lei, fata de procentul vechi de 24% si suma fixa de 35 de lei.
Oficialii MS sustin ca noul sistem de calcul al pretului de decontare pentru medicamentele incluse pe lista C2 va genera o economie de peste 66 de milioane de euro, care va permite statului sa sustina asigurarea tratamentelor pentru pacientii cu boli cronice. Lista C2 cuprinde peste 1.400 de medicamente, respectiv 400 de denumiri comune internationale (DCI).
Membrii Asociatiei Distribuitorilor si Retailerilor Farmaceutici din Romania (ADRFR) sustin ca proiectul propus de MS prevede reducerea cu 50% a adaosurilor de distributie si a celor din farmacie pentru medicamentele incluse pe lista C2.
“Ne preocupa faptul ca nu a existat un interes din partea MS pentru a modul in care operatorii economici din piata farmaceutica – in special distribuitorii si farmaciile – pot absorbi aceste modificari, dupa ce in prealabil acestia au suportat diminuari ale grilei de adaos incepand cu anul 2009 si diminuari ale veniturilor de peste 10 milioane de euro pe an, prin mutarea eliberarii produselor de oncologie injectabila catre spitale”, a spus Robert Popescu, presedintele ADRFR.
Potrivit acestuia, dovada a acestor probleme sunt falimentele din sectorul farmaceutic (distribuitori si farmacii) din ultimii doi ani, in urma carora ceilalti operatori au suferit pierderi de peste 200 milioane de euro.
Presedintele ADRFR a precizat ca orice incercare de a realiza economii suplimentare ar trebui sa se faca fara a modifica adaosurile de distributie si cele ale farmaciilor care, in acest moment, sunt cele mai reduse din Uniunea Europeana.
Ce masuri propun membrii ARPIM
“Exista masuri alternative prin care MS poate face economii importante la bugetul Sanatatii, fara sa afecteze pacientii. Dintre acestea, mentionam ca solutie practica mecanismul de pay-back propus de ARPIM prin care se diminueaza riscul ca aceste produse sa devina mai atractive pentru export, mentinand neschimbate adaosurile de distribuitori si farmacie”, au aratat oficialii asociatiei.
Sistemul de pay-back in programele nationale presupune ca producatorii sa plateasca “inapoi” 10% din sumele pe care statul le-a cheltuit cu respectivele medicamente, astfel incat sa fie mentinut accesul pacientilor la tratament si sa fie imbunatatite lichiditatile din sistem.
Membrii ARPIM sustin ca, in prezent, datoriile statului catre industria producatoare de medicamente se ridica la 1,1 miliarde de euro, in conditiile in care platile se fac cu intarzieri de peste 7 luni.
In acest context, ARPIM propune, pe langa mecanismul de pay-back, o serie de masuri pentru imbunatatirea situatiei din piata farmaceutica:
- un nou sistem de clawback prin care producatorii sa fie taxati progresiv, cu 10-50% din profit, si nu cu 5-11% din veniturile realizate in urma vanzarii produselor, asa cum este acum;
- introducerea unei contributii de 10% aplicata la valoarea medicamentelor decontatate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), prin care sa fie descurajat comertul paralel;
- actualizarea listei medicamentelor compensate, care este aceeasi din 2008;
- alinierea termenelor de plata la cele prevazute pe plan comunitar.
Un nou proiect de ordin, o noua galceava
Saptamana aceasta, MS a lansat in dezbatere publica un proiect de act normativ prin care se doreste modificarea prevederii din 2009 privind clawback-ul. Astfel, ministerul propune ca producatorii de medicamente sa plateasca o taxa de 60% din diferenta dintre suma trimestriala decontata in anul in curs si cea din aceeasi perioada a lui 2009.
"In urma introducerii noului sistem, MS preconizeaza suplimentarea bugetului medicamentelor cu suma aproximativa de 318 milioane de lei", conform unui comunicat de presa al ministerului.
Reprezentantii ARPIM sustin insa ca noul proiect nu poate fi sustinut din punct de vedere economic. "Raportarea permanenta a taxei la anul 2009 (despre care oficialii MS au precizat ca a fost stabilit in urma unor discutii cu producatorii farma din - n. red.), care nu a fost agreata cu producatorii, blocheaza orice investitii noi straine in industria farmaceutica", sunt de parere acestia.
Ei mai argumenteaza ca pacientii care se vor imbolnavi dupa data de 1 august nu vor mai avea acces la tratamente din cauza ca masura nu permite cresterea consumului de medicamente.
"Nivelul taxei de 60% nu este viabil nici in prezent, nici pe termen lung", au conchis membrii ARPIM, adaugand ca aceasta masura, impreuna cu cea privind reducerea preturilor la medicamente, ii pun pe producatorii internationali in dificultatea de a mai sustine pe viitor accesul pacientilor la tratamente.
Si membrii Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR) sunt impotriva initiativei ministerului.
“Suprataxarea producatorilor de medicamente generice din Romania, in conditiile in care acestia au sprijinit relansarea economica a tarii pastrand mii de locuri de munca, platind taxe si impozite catre statul roman si investind peste 100 de milioane de lei in dezvoltare numai in 2011, este injusta, ineficienta si nu rezolva problemele sistemului sanitar”, a spus Dragos Damian, presedintele APMGR.
In ultimii doi ani, continua el, costurile cu medicamentele s-au marit, in medie, cu 15% pe an, fara ca volumele de medicamente sa creasca si fara ca accesul pacientilor la serviciile medicale sa se imbunatateasca.
Potrivit APMGR, in acelasi interval au disparut de pe piata peste 1.500 de produse, pacientii au platit, in medie, cu 10 lei mai mult pe reteta din fonduri proprii, iar statul a inregistrat, anual, pierderi de cel putin 500 de milioane de lei prin compensarea medicamentelor scumpe (orginale), in loc sa le foloseasca pe cele accesibile ca pret - genericele.
Introducerea accelerata in practica medicala a medicamentelor generice este o solutie pentru stabilizarea cheltuielilor in sanatate si cresterea accesului pacientilor la medicamente cu cel putin 10% pe an, argumenteaza membrii APMGR.
Medicamentele generice sunt echivalente produselor originale ale caror patente au expirat. Medicamentele originale sunt protejate de patent, pentru un anumit interval de timp, astfel incat producatorul sa-si poata recupera investitia realizata pentru descoperirea acelui produs inovator. Pretul medicamentului generic este reglementat la un nivel maxim de 65% din cel al originalului cu care este echivalent.
Prin incurajarea consumului de medicamente pentru care exista variante generice, deci mai ieftine, s-ar realiza economii la buget, care ar permite totodata introducerea de medicamente inovative (originale) noi.
Cine decide, intr-un final?
Pe de alta parte, trei factori determina achizitia unui medicament: medicul, farmacistul si, intr-un final, pacientul.
Astfel, medicul prescriptor recomanda unui pacient folosirea unui anumit medicament. Odata ajuns la farmacie, pacientului i se poate elibera un alt produs echivalent mai scump, sub pretextul ca cel recomandat de medic nu mai este in stoc. Farmacistii apeleaza la aceasta metoda pentru a-si maximiza fluxul de lichiditati, in conditiile in care isi primesc cu intarzieri de peste 210 zile banii pe medicamentele compensante si gratuite eliberate pacientilor.
Pacientul decide apoi daca va cumpara acel medicament mai scump ori se va duce la o alta farmacie, asta in cazul in care farmacistul nu ii va spune ca acel produs nu se mai gaseste in tot orasul. Iar aceasta explicatie ar putea deveni cat se poate de reala in conditiile intensificarii exporturilor paralele de medicamente.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
