Un proces de "japonizare" poate fi evitat in Europa prin utilizarea mecanismului EFSF, in conditille in care aceasta facilitate va fi crescuta suficient de mult pentru a acoperi necesarul de finantare al statelor lovite de criza datoriilor, considera Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.
Consilierul guvernatorului Mugur Isarescu crede ca este esential sa se linisteasca pietele datoriilor suverane, iar cand acest lucru se va intampla, va fi refacuta si increderea, ceea ce se va reflecta in perspective de crestere mai bune.

Mecanismul denumit European Financial Stability Facility (EFSF) poate restabili increderea in piete, astfel incat sa se evite o perioada mai lunga de crestere anemica sau chiar zero, adica ceea ce economistii numesc un proces de "japonizare".

Potrivit lui Croitoru, statele cu probleme trebuie sa apeleze la aceasta facilitate, care trebuie, insa, sa aiba suficienti bani pentru cumpararea datoriilor suverane.

"Este posibila o “japonizare” numai daca nu se face ceea ce trebuie", apreciaza oficialul BNR.

Facilitatea de credit dispune deocamdata de 450 miliarde euro, dar necesarul de finantare ar putea fi mult mai mare.

Croitoru considera ca facilitatea ar trebui crescuta pana cand va acoperi necesarul de finantare al statelor temporar ilichide, dar solvabile.

"Se poate estima acest necesar. Ar putea fi 1 trilion, poate 3 trilioane, dar in functie de acest necesar ar trebui constituit un program pe 3-4 ani pentru alimentarea fondului cu sumele identificate, iar atunci pietele se vor calma", a explicat Croitoru.

El remarca ca, in prezent, in piete se remarca o asimetrie, in sensul ca investitorii se concentreaza mai mult pe vestile negative si de cate ori apare un indicator care poate sugera intrarea in recesiune, imediat stirea se reverbereaza pe pietele financiare si in special in piata titlurilor suverane.

In schimb, reversul nu se mai produce, astfel incat o stire pozitiva nu se reflecta in piete, in sensul calmarii acestora.

Mai mult, in piete mai exista perceptia ca guvernele nu mai au instrumente de interventie, politica monetara fiind relaxata la maxim in unele tari, in timp ce politica fiscala a devenit foarte putin flexibila din cauza indatorarii excesive.

“Pe baza acestui pattern, din cand in cand apar crizele pe datoria suverana, pentru ca orice perspectiva de a intra in recesiune mareste procentual ponderea datoriei in PIB, in viitor", concluzioneaza consilierul guvernatorului BNR.

Citeste si LECTIA de ECONOMIE: Europa si SUA risca un proces de "japonizare"

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »


Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri