Cererea de consum creeaza problema cea mai dramatica pentru economia romaneasca si pentru societatea romaneasca, in momentul de fata, a explicat, intr-o emisiune televizata, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Adrian Vasilescu. Dupa felul in care au fost popularizate noile masuri de reglementare a institutiilor financiare nonbancare, o foarte mare parte a populatiei a inteles ca BNR atenteaza la nivelul de trai, dar nu este asa, a spus Vasilescu.
In acelasi timp, potrivit ultimelor informatii BNR, deficitul de cont curent a crescut cu 35% in 2005, a atras atentia Vasilescu, explicand ca Romania consuma mai mult decat produce.
Miza in ceea ce priveste raportul dintre productie si consum este inflatia, iar ideea pe care o are in vedere BNR este ca preturile sa nu creasca foarte mult, pentru ca nimic nu loveste mai puternic in nivelul de trai decat preturile care fac explozii, a mai adaugat consilierul guvernatorului Mugur Isarescu. Populatia s-ar putea sa nu priveasca cu ochi buni aceasta lupta, a explicat Vasilescu, referindu-se la stabilirea tintei de inflatie la cinci la suta. Guvernul trebuie sa stranga surubul la salarii, adica salariile sa nu creasca neconditionat, iar cresterea conditionata inseamna, de fapt, sa creasca productivitatea.
La o inflatie de cinci la suta, trei la suta reprezinta cresterea preturilor administrate, ceea ce este inevitabil, pentru ca evolutia acestora are de-a face cu procesul de integrare europeana, explica guvernatorul Mugur Isarescu in urma cu o saptamana, la momentul anuntarii Raportului trimestrial asupra inflatiei. Mai ramane un segment foarte mic, de numai doua procente pana la cinci la suta, cu care se va bate BNR, dar si acest segment este impartit in doua, pentru ca 14 la suta sunt de regula volatile, a aratat Vasilescu. Chiar si reprezentantul rezident al Fondului Monetar International a apreciat, pe de alta parte, ca inflatia in 2006 in Romania va fi de 6,5 la suta, daca BNR strange politica monetara, a reamintit consilierul guvernatorului BNR.
Creditul bancar nu este un ajutor social
Legea creditelor nu este o lege de ajutor social, este o lege care vine in intampinarea celor care au un cheag si vor sa primeasca mai departe un sprijin prin credit ca sa-si poata face o casa sau sa-si cumpere obiecte de folosinta indelungata, a mai precizat Vasilescu.Potrivit unei ordonante aprobate de Guvern la sfarsitul lui ianuarie, institutiile financiare nebancare pot desfasura activitati de acordare de credite de consum, credite ipotecare, credite imobiliare, microcredite, finantarea tranzactiilor comerciale, operatiuni de factoring, scontare, forfetare, leasing financiar, emitere de garantii, acordarea de credite cu primire de bunuri spre pastrare etc.
De asemenea, astfel de companii nu pot atrage de la public depozite, nu pot emite obligatiuni etc. Cooperativele de credit, casele de amanet, firmele de leasing si toate celelalte institutii care acorda imprumuturi fara a avea statut de institutii bancare vor fi obligate sa se transforme in societati pe actiuni si sa aiba un capital social de minimum 200.000 de euro. Casele de ajutor reciproc si casele de amanet vor fi inscrise intr-un registru special. CAR-urile si casele de amanet vor functiona in continuare, insa casele de amanet vor fi obligate sa se inregistreze in baza legii 31/1990 modificata, care este legea societatilor comerciale, vor fi obligate sa devina societati comerciale, a spus Vasilescu.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
