Cat de aproape suntem de adoptarea euro? Vom bifa obiectivul in 2015?

Unul dintre criteriile nominale pe care trebuie sa le intruneasca Romania pentru a adera la zona euro vizeaza ca rata inflatiei sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% media celor mai performanti trei membri ai Uniunii Europene.

In 2011, media in cele trei tari cu cea mai scazuta inflatie (Suedia, Irlanda, Grecia) a fost 3,1%, in timp ce in Romania s-a ridicat la 5,8%, potrivit indicelui armonizat al preturilor de consum.

Daca in 2011, Romania nu a intrunit acest criteriu, la sfarsitul lui mai 2012 inflatia medie coborase la 3,5%, ceea ce inseamna ca s-a incadrat astfel la acest capitol ce vizeaza convergenta nominala.

Si la capitolul deficitului bugetului consolidat Romania a stat prost anul trecut, cu un nivel de 5,2% din PIB, in conditiile in care tratatul de la Maastricht cere statelor care vor sa adopte moneda euro sa isi limiteze deficitul la 3%.

Totusi, potrivit tintelor asumate cu Fondul Monetar International (FMI), Romania ar trebui sa se incadreze anul acesta intr-un deficit de 3% pe standarde ESA. Insa, noul Guvern nu a facut nicio declaratie pentru a reconfirma tintele asumate de fostul cabinet.

Presupunand ca vom respecta cerintele Fondului Monetar, Romania ar putea sa bifeze la sfarsitul acestui an inca un obiectiv pe drumul spre euro.

"Ponderea deficitului bugetului general consolidat al statului in PIB a depasit, incepand cu anul 2008, limita impusa prin Tratatul de la Maastricht. Recomandarile formulate in cadrul procedurii de deficit excesiv pentru Romania (declansata in anul 2009) si angajamentele asumate in cadrul acordurilor de finantare externa incheiate de Romania cu institutiile financiare internationale au fost transpuse in masuri de consolidare fiscala care au determinat reducerea, pana la sfarsitul anului 2011, a ponderii deficitului bugetului general consolidat al statului in PIB la 5,2 la suta. Aceasta evolutie contribuie la conturarea premiselor pentru inchiderea procedurii de deficit excesiv in anul 2012, in linie cu prevederile din Programul de Convergenta 2011-2014", potrivit raportului anual al bancii centrale.

La acest capitol, Romania nu are inca probleme in a se incadra in criteriile Maastricht

Cu toate ca datoria publica a urcat ametitor in ultimii ani, pana la 33,3% din PIB in 2011, ea se mentine confortabil sub nivelul de 60% din PIB impus de Uniunea Europeana.

In cazul cursului de schimb, Tratatul de la Maastricht prevede ca leul sa stea pentru doi ani intr-un interval de variatie de +/- 15%.

Daca de la jumatatea lui 2007 si pana la inceputul lui 2009, leul s-a depreciat semnificativ in raport cu euro, pe fondul deteriorarii perceptiei investitorilor straini fata de regiune, odata cu incheierea acordului cu FMI si aplicarea masurilor de consolidare fiscala cursul a avut o evolutie relativ stabila, dupa cum se vede si in graficul de mai jos.


Ca urmare, din perspectiva cursului, variatia acestuia se incadreaza in banda
standard de ±15 la suta fata de nivelul de referinta.

Romania poate sa spuna ca a mai bifat un punct important pe traseul adoptarii monedei europene.

Dobanzile pe termen lung sunt un aspect important al procesului de convergenta, iar la acest capitol Romania mai are mult de recuperat.

Tratatul de la Maastricht prevede ca dobanzile pe termen lung in tarile candidate la zona euro sa nu depaseasca cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performanti trei membri ai UE din perspectiva stabilitatii preturilor.

"Pe fondul semnalelor de aplanare a recesiunii economice in paralel cu imbunatatirea perceptiei riscului privind investitiile in Romania, ecartul s-a redus de la valoarea maxima de 3,7 puncte procentuale consemnata in anul 2009 la 1,5 puncte procentuale in decembrie 2011", potrivit raportului anuala al BNR.

Totusi, in prezent ratele dobanzilor pe termen lung si-au continuat tendinta descrescatoare, dar ecartul s-a majorat la 3,1% in mai 2012, ceea ce inseamna ca Romania nu mai respecta acest criteriu nominal.