Modificarea platii TVA la incasarea facturii trebuie sa rezolve problemele de cash-flow ale societatilor, sa reduca evaziunea fiscala si sa contribuie la cresterea gradului de colectare a TVA la buget, insa, pe de alta parte, implementarea acestei masuri, fara o strategie detaliata de aplicare, poate sa afecteze indirect mediul economic, sustin specialistii de la Nexia International.
Implementarea acestei masuri poate genera o crestere a activitatilor contabile a societatilor. Aceasta se traduce in ore si competente suplimentare, deci in personal supliementar, la care se adauga costurile cu actualizarile de programe informatice pentru tinerea evidentei contabile.
“In general agentii economici cu cifre de afaceri sub 500.000 de euro nu sunt dispusi sa investeasca in servicii contabile si fiscale de calitate, adesea evidenta contabila fiind deficitara. Odata cu aplicarea noii masuri vor fi obligati sa-si suplimenteze activitatea contabila si implicit sa plateasca suplimentar pentru astfel de servicii, altfel riscand amenzi in urma controalelor fiscale”, a mentionat Ristea.
In Romania sistemul contabil are la baza principiul contabilitatii de angajamente, adica facturile emise si primite se inregistreaza la data primirii lor si nu la data decontarii lor, respectiv, incasarii si platii. Principiul nu este cel al contabilitatii de casa, adica al inregistrarii facturilor emise si primite la data incasarii, respectiv a platii lor, asa cum se tine in prezent contabilitatea in partida simpla.
Daca TVA-ul va fi platit la incasare, atunci agentii economici vor trebui practic sa tina doua evidente fiscale: cea prezenta si cea legata de incasari, care trebuie raportate separat.
“Fara un mecanism bine pus la punct, aceasta dubla raportare va ingreuna controlul sistemului de plata al TVA. Intrebarea este cum vom raporta TVA-ul firmei in ROL-ul fiscal al contribuabilului? La facturare (conform contabilitatii de angajamente) sau la plata/incasare conform contabilitatii de casa? O gestiune slaba a sistemului poate genera necorelatii intre inregistrarile din contabilitate, jurnalele de TVA, deconturile de TVA si fisa fiscala a contribuabilului”, considera Ristea.
In mecanismul de aplicare a masurii va trebui specificata data de referinta la care se considera cei 500.000 euro, ca cifra de afaceri. Potrivit Nexia, ar trebui ca data de referinta sa fie 31.12.2011 intrucat situatiile financiare sunt finalizate pana in 31 mai din anul urmator.
“Ce se intampla totusi cu societatile care au raportat la 31.12.2011 o cifra de afaceri de 500.000 euro, dar pana la momentul aplicarii masurii (ex. 1.01.2013) au depasit cifra de afaceri de 500.000? Cum va monitoriza Ministerul de Finante evidenta contribuabililor cu cifra de afaceri sub 500.000 euro? Cum putem sti ca o anume societate a inregistrat cifra de afaceri sub 500.000 euro? Daca o firma primeste o factura de la un agent comercial cu cifra de afaceri sub 500.000 euro, va trebui sa fie informata in acest sens pentru a deduce corect TVA-ul aferent. Aceasta informatie va trebui cunoscuta nu prin declaratia pe propria raspundere a partenerului de afaceri, ci printr-o inregistrare fiscala ce poate fi opozabila tuturor tertilor”, a explicat Luminita Ristea.
Totodata, reprezentantii statului trebuie sa informeze daca softurile actuale vor fi schimbate sau updatate si cu ce costuri.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
