Codrut Pascu, Roland Berger: 2013 poate fi un inceput bun pentru economie

Perioada post-alegeri ar putea reprezenta un nou inceput si oportunitatea de a ne imbarca pe un traseu coerent si stabil de dezvoltare in urmatorii patru ani, crede consultantul in management. In plus, canalizarea investitiilor catre infrastructura ar putea sustine cresterea, oricat ar fi ea de firava, si ar face loc in anii viitori unei dezvoltari sustinute, induse prin difuzarea efectelor catre celelalte sectoare de activitate. “Romania ar putea sa-si defineasca o strategie de dezvoltare pe termen lung, elaborata impreuna cu mediul de afaceri, a carei baza sa fie pusa in acest nou ciclu de guvernare, si la care sa se raporteze toate structurile de guvernare din viitor. Desigur, toate acestea nu se pot realiza peste noapte, insa 2013 ar putea reprezenta un inceput bun", a declarat pentru wall-street.ro Codrut Pascu (foto), unul dintre cei mai apreciati consultanti din Romania.

In opinia sa, sunt mai multe provocari care in prezent par sa ameninte cresterea economica a Romaniei in anul 2013, si nu numai. “Fara a avea pretentia ca sunt exhaustiv, as vrea sa atrag atentia si sa fac referinta la patru dintre acestea, care, din punctul meu de vedere, sunt cruciale.”

Pentru inceput, este de mare importanta ca alegerile care s-au incheiat "sa aduca stabilitate, coerenta si predictibilitate in spatiul public. Instabilitatea, atat la nivelul politicilor economice si fiscale cat si in cadrul legislativ si universul politic, reprezinta un obstacol de netrecut in imbunatatirea perceptiei investitorilor, care ar putea accentua lipsa, si asa acuta, a investitiilor straine. Schimbarile legislative si fiscale ar trebui sa se produca numai dupa o evaluare foarte atenta a impactului lor si o analiza riguroasa cost-beneficii, pentru ca incovenientele produse de schimbarile in sine sa nu depaseasca beneficiile induse. In plus, daca obligatiile birocratice ale companiilor ar deveni mai transparente, simple si clare, tot business-ul din tara ar avea masiv de castigat."

In al doilea rand, accesul dificil la finantare si nivelul scazut de investitii sunt o problema foarte importanta. Romania se bazeaza puternic pe finantare externa, iar faptul ca Investitiile Straine Directe (ISD-uri) au scazut in medie cu 40% anual in perioada 2008-2011 (de la aproximativ 9,5 mld. de euro in 2008 la numai 1,9 mld. de euro n 2011) a avut un impact negativ sever asupra dezvoltarii majoritatii sectoarelor de activitate, iar efectele acestor scaderi vor fi resimtite cel mai proabil si in anii urmatori pe fondul castigurilor potentiale nerealizate si pierderii valorii adaugate care s-ar fi putut crea prin intermediul acelor investitii. "Daca adaugam aici diminuarea substantiala a creditarii bancare, din pricina reducerii semnificative a finantarii primite de la bancile mama, ne confruntam in prezent cu un deficit acut de optiuni adecvate de finantare, iar multe din business-urile locale se vad nevoite sa se concentreze mai degraba pe sustinerea lichiditatii decat pe realizarea de investitii."

In stransa legatura cu cel de-al doilea subiect, dar prea important pentru a nu face o referire separata la el, este inabilitatea noastra cronica de a atrage fonduri UE. "Capacitatea administrativa insuficienta si ineficienta, cauzata de procese deficitare si extrem de birocratice, deficit de personal competent si bine calificat, ineficientele generale din aparatul public, precum si lipsa unei structuri centralizate si eficiente de guvernanta, au rezultat in ratele de absorbtie extrem de scazute pe care le cunoastem cu totii, care nu numai ca afecteaza situatia prezenta dar pun in pericol si accesul viitor la finantarea ieftina prin fonduri UE."

Punctul patru, dar nu neaparat in ultimul rand, evolutia contextului extern european si chiar global va reprezenta in continuare o provocare si in 2013. "Cum Romania depinde de finantarea externa dar si de evolutia pietelor europene care sunt principala destinatie a exporturilor noastre, evenimentele care vor avea loc in 2013 in Europa si in cadrul international mai larg nu vor ramane fara efecte nici in Romania. De fapt, chiar intr-un studiu recent desfasurat de noi printre managerii din tara, peste 60% dintre acestia considera ca efectele crizei datoriilor suverane din Europa au un impact puternic si asupra economiei noastre, iar 80% dintre ei anticipeaza ca varful acestei crize nu a fost inca atins."

Cum va arata Romania peste 20 de ani

Roland Berger a realizat recent un studiu, conform caruia, managerii vad Romania, in urmatorii 20 de ani, mai ales ca un hub low-cost, cu avantaje competitive in zone cu valoare adaugata mica, iar tinerii studenti cred in potentialul de inovare al pietei locale si in crearea de valoare adaugata mare.

Globalizarea si avansul pietelor emergente sunt principalele tendinte globale care vor afecta Romania in urmatorii 20 de ani, pentru 63% dintre manageri si 71% dintre studenti. Inovatia si schimbarile tehnologice ocupa locul doi in top, in timp ce insuficienta resurselor nu este creditata cu un impact prea mare asupra pietei locale, reiese din studiul Roland Berger Strategy Consultants "Romania in urmatorii 20 de ani - Dubla perspectiva a liderilor de azi si de maine".

In ceea ce priveste principalele provocari ale Romaniei pana in anul 2032, atat managerii cat si studentii claseaza coruptia si ineficienta sectorului public in top, aspecte urmate indeaproape de lipsa infrastructurii. Studentii sunt insa preocupati intr-o mai mare masura decat managerii (58% fata de 47%) de ineficienta sistemelor publice de educatie, sanatate, reflectandu-se astfel o viziune a lor pe termen mai lung.

Daca provocarile tind sa fie aceleasi atat pentru manageri cat si pentru studenti, subiectul asupra caruia parerile lor par ireconciliabile este reprezentat de rolul guvernului in depasirea acestor obstacole. Astfel, daca 72% dintre executivi vor o implicare mai mica a executivului in dezvoltarea Romaniei in urmatorii 20 de ani, 55% dintre studenti isi doresc, din contra, un rol mai activ al acestuia.

In ceea ce priveste sectoarele cu cel mai mare potential sa dezvolte un avantaj competitiv in urmatorii 20 de ani, agricultura si IT-ul sunt percepute atat de catre studenti cat si de manageri ca avand cel mai mare potential de crestere. Acestea sunt urmate de sectorul energiei si al productiei de bunuri de consum.

La polul opus, serviciile financiare sunt considerate o sursa improbabila de avantaje competitive. In plus, sectorul telecomunicatiilor este perceput ca unul competitiv astazi, asadar cu un potential doar limitat in viitor. Managerii percep turismul ca un sector cu mare potential, insa studentii sunt sceptici in acest sens, plasandu-l in partea de jos a clasamentului.

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

---

Te-ar putea interesa și: