Letonia continua sa introduca masuri de austeritate dupa incheierea acordului cu FMI, atat de dure incat creditorul international avertizeaza ca guvernul merge prea departe, iar plata anticipata a datoriilor priveaza institutia financiara de parghii prin care sa influenteze politica economica, informeaza Mediafax.
Letonia a terminat de platit in luna decembrie datoriile catre FMI, dupa un acord stand-by pe doi ani de 9,9 miliarde de dolari incheiat in 2008 cu Fondul Monetar, Banca Mondiala si UE. Datoriile au fost achitate cu aproximativ trei ani inainte de termen.

La 1 ianuarie, cu doua saptamani dupa achitarea datoriilor catre FMI, guvernul a redus venitul minim garantat, transmite Bloomberg.

Cunoscut mai degraba pentru promovarea masurilor de austeritate, Fondul Monetar International a criticat decizia, considerand ca ar putea afecta mecanismele de siguranta sociala.

Revenirea economica a Letonei, care a pierdut aproape 20% din PIB in urma crizei financiare mondiale din 2008-2009, este vazuta diferit de diversi economisti si politicieni. In timp ce liderii UE dau Letonia ca exemplu de disciplina pentru intreg continentul, economistul american Paul Krugman, laureat al premiului Nobel, a criticat masurle de austeritate luate in tara.

Totodata, opozitia FMI fata de unele masuri de austeritate propuse de autoritati a generat tensiuni intre institutia de la Washington si guvern.

Pe langa scaderea transferurilor sociale, guvernul leton a restrans un program de investitii publice si a coborat pragul de la care salariile pot fi impozitate.

Masurile de austeritate risca sa adanceasca cea mai inechitabila societate din UE, care alimenteaza cea mai accelerata tendinta de emigrare din Letonia din ultimii 10 ani si risca sa puna in pericol perspectivele economiei, potrivit FMI.

Economia letona a crescut anul trecut cu 5% din PIB, potrivit estimarilor FMI.

Politicile de scadere a transferurilor sociale si restrangerea programului de investitii publice au rolul de a impinge letonii in campul muncii, spune ministrul Finantelor, Andrid Vilks, care prefera transferuri sociale mai mari catre cei care au intr-adevar nevoie.

"Exista un numar tot mai mare de oameni care chiar nu vor sa munceasca", a afirmat Vilks intr-un interviu pentru Bloomberg. Oficialul a adaugat ca unele municipalitati se plang ca "oameni care vin in masini foarte bune spun ca sunt foarte saraci si cer bani de la stat".

Deficitul bugetar al Letoniei este prevazut la 1,4% din PIB in acest an, fata de 9,8% din PIB in 2009.

Inechitatea din Letonia este la cel mai ridicat nivel din UE, urmata de Bulgaria si Lituania, potrivit datelor Eurostat, citate de Bloomberg.

Aproximativ 110.000 de persoane au emigrat din Letonia din 2009 (net), iar somajul s-a triplat, potrivit lui Mihails Hazans, economist la Universitatea Letoniei.

Aproximativ 31% dintre letoni au avut lipsuri materiale severe in 2011, locul al doilea in UE, in urma Bulgariei, fata de 19% in 2008, potrivit Eurostat.

Banca Mondiala va publica in luna februarie un raport privind reforma sistemului de transferuri sociale din Letonia. Guvernul a ignorat recomandarea FMI, de a astepta concluziile Bancii Mondiale inainte de a implementa masuri proprii.

"Inechitatea este evident indezirabila. De asemenea, se pare, in special in cazul statelor cu venituri medii, ca exista o relatie intre inechitate si cresterea economica. In particular, societatile mai inechitabile tind sa creasca mai incet pe termen mediu si lung", comenteaza pentru Bloomberg Shekhar Aiyar, seful misiunii FMI in Letonia.

Pietele financiare au rasplatit echilibrarea finantelor publice si mentinerea calendarului de adoptare a monedei euro in 2014. Randamentul datoriei publice a Letoniei cu scadenta in 2018 a scazut pe 17 decembrie la un nou minim istoric, de 1,7%, de la un record de 12% atins in martie 2009. Titlurile se tranzactioneaza la numai 108,5 puncte de baza (1,08 puncte procentuale) peste obligatiunile germane cu scadenta similara.

Guvernul leton estimeaza ca PIB-ul va creste cu 3,7% in acest an. Somajul a revenit de la maximul de criza de 20,5% atins in 2010 la 13,5%, insa ramane cu mult peste media UE si de peste doua ori mai mare decat nivelul de 6,5% inregistrat inainte de criza criza.

Presedintele UE Herman Van Rompuy a descris revenirea economica a Letoniei drept o "inspiratie" pentru alte state UE. Krugman noteaza ca PIB-ul este inca cu 15% sub varful anterior crizei, astfel ca revenirea "nu este un motiv de desfacut sampania".
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri