Bancile isi orienteaza strategia si dupa distributia clusterelor economice, harta creditelor pentru investitii si dezvoltare urmind harta clusterelor. Astfel, dupa volumul sumelor acordate, bucurestenii si banatenii sint fruntea, in vreme ce moldovenii se imprumuta din greu pentru investitii in domeniul productiei textile, iar ardelenii iau credite pentru industria prelucrarii lemnului.

Lucru oarecum curios, cita vreme despre clusterele economice se stia destul de putin pina in urma cu citeva luni. Desi au figurat in aproape toate programele economice ale guvernelor ce s-au perindat din 90 incoace, programele de dezvoltare ale clusterelor au ramas mai mult vorbarie goala. Clusterele industriale sint o concentrare zonala a unui anumit tip de afaceri, cu o specializare comuna. Asa cum in SUA, in zona Detroit sint concentrati producatorii de automobile, in Arizona functioneaza cu mare succes un cluster de soft (Arizona Software Cluster Tucson), iar in California exista California Wine Cluster (specializat in productia de vinuri).

TREI CONDITII PENTRU SUCCES

Chiar si fara ajutor de la stat, clusterele industriale au inceput sa capete contur si in Romnia. La noi, clusterele industriale au aparut in ultimii 12 ani, cu precadere in Bucuresti, acoperind sectorul mass-media si software, spune analistul Valentin Ionescu. El mai afirma ca se poate vorbi de clustere industriale si in alte zone geografice ale Romniei, cum ar fi judetul Alba pentru industria portelanului si ceramicii, Vaslui confectii, Bucuresti-Pipera industria mobilei, Cluj, Timisoara, Iasi software, Galati industrie navala sau Brasov industrie aeronautica. Si atunci e normal ca bancile, care adulmeca imediat zonele de profit, sa se orienteze in consecinta, mai spune analistul citat. E drept, succesul aparitiei si dezvolta rii clusterelor depinde mult de transferul de putere catre autoritat ile locale pentru a putea elabora politici, de accesul egal la informatii publice si de o legatura strinsa a companiilor cu sectorul de invatamint.

Problema este ca o astfel de politica nu este incurajata in Romnia. In SUA, programa scolara nu se stabileste de Ministerul Invatamintului de la ei, ci de proprietarii firmelor, aflati in strinsa legatura cu ONGurile. Ei fac cercetari, prognoze si afla ce se va cauta pe piata muncii pe termen mediu si lung si orienteaza invatamintul spre nevoile lor. La noi, o asemenea politica este descurajata, deoarece politica industriala este pe ansamblu haotica, structurata pe simple enunturi (H.G. nr. 657/2002), programele de invatamint nu sint adaptate cerintelor de dezvoltare a sectorului privat pe termen mediu si lung, iar difuzia inovarii si rezultatelor cercetarii este aproape inexistenta, explica Ionescu.

El a mai precizat ca, in conditiile in care companiile de cercetare-dezvoltare sint inegal distribuite pe teritoriul Romniei (50% sint concentrate in Bucuresti, 5% in Cluj, 4% in Iasi, 3,5% in Timisoara si 3% in Brasov), iar cheltuielile in acest sector au o pondere in PIB de sub 0,4%, sansele dezvoltarii clusterelor ramin totusi, scazute.

La ce sint bune clusterele?

Potrivit analistului Valentin Ionescu, clusterele duc la cea mai sanatoasa dezvoltare economica regionala si nationala. |n conditiile in care acum o firma nu concureaza doar pe plan local, ci chiar mondial, aglomerarile economice de tip cluster duc la o sporire a competitivitatii prin concurentialitate, spune Ionescu. El a mai precizat ca, in cazul clusterelor, competit ia inseamna de fapt o cooperare avantajoasa pentru fiecare din ele. E vorba despre un marketing comun, de impartirea resurselor competente si a ideilor, de realizarea de activitati comune sau chiar de construirea unei infrastructuri comune.

Ca sa formezi un cluster, e nevoie de un minim de resurse naturale si de personal calificat intr-un anume domeniu. Clusterul se poate forma natural, in timp, sau prin politici publice care s-o favorizeze, explica si analistul economic Dragos Pslaru de la Grupul de Economie Aplicata. Dar exista mai multe cai de formare a clusterelor, adauga Ionescu. De exemplu, in zona judetului Alba, exista un cluster specializat pe productia ceramicii, cu 27 de firme. Acolo, totul a inceput cind au venit in zona doi cetateni maghiari, care au deschis prima fabrica. Dupa o vreme, o parte din ingineri au plecat si si-au deschis propriile firme, pe aceeasi specializare. Asa au aparut mai multe firme pe acelasi specific, conchide Valentin Ionescu.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri